RETROSPECTIVĂ 2017: Guvernarea PSD în 2017 - de la demiterea lui Sorin Grindeanu la conceptul "statului paralel"

În realitate, motivul acestui demers politic de trântire prin moţiune de cenzură a Cabinetului în integralitatea sa a ţinut de faptul că relaţia dintre premierul Sorin Grindeanu şi liderul PSD Liviu Dragnea s-a deteriorat treptat, fractura devenind ireparabilă după numai 6 luni de mandat.

Pe de altă parte, fondul acestei acţiuni politice fără precedent a fost dat de faptul că liderul PSD, Liviu Dragnea, cel care a condus partidul spre câştigarea alegerilor parlamentare din 2016, nu a putut asuma funcţia de premier din cauza problemelor în Justiţie.

PSD a căzut, practic, în capcana propriului mecanism de guvernare imaginat de Dragnea la preluarea guvernării şi care presupunea că lucrurile vor merge bine în condiţiile în care liderul partidului nu este şi premier, iar premierul este practic "supus" liderului formaţiunii şi controlat de o comisie de evaluare care face, periodic, rapoarte.

Astfel, PSD nu a ştiut să gestioneze situaţia - prima de altfel în istoria sa recentă - în care preşedintele partidului nu este şi premier. Conflictul Dragnea – Grindeanu a devenit public şi a culminat cu refuzul categoric al celui din urmă de a demisiona din funcţia de premier, aşa cum i-a solicitat Dragnea.

Animozităţile dintre Dragnea şi Grindeanu au început să se facă simţite, în timp, la nivelul declaraţiilor. Dragnea s-a limitat la a transmite public câteva ironii la adresa premierului, însă nu l-a atacat în mod direct, ci prin interpuşi, care aveau rolul de a fi „guri de tun” care să-l determine pe premier să adopte o atitudine defensivă.

Dragnea a ieşit la atac din ce în ce mai direct şi personal împotriva lui Grindeanu după refuzul expres al premierului de a face remanieri ca urmare a raportului de evaluare întocmit de Liviu Dragnea, Gabriela Firea, Darius Vâlcov, Cristian Socol şi „alţi colegi”.

„Nu faci schimbări la 3-0 în repriza întâi” a spus Grindeanu. „Nu-i o declaraţie bună, nu asta e atitudinea”, a răspuns, părinteşte, Dragnea, ascunzându-şi enervarea teribilă care a dus la decizia politică de răsturnare a Guvernului şi la excluderea lui Grindeanu din PSD.

Scena politică românească a traversat momente dramatice în condiiţiile în care majoritatea miniştrilor din Cabinetul Grindeanu au anunţat că au demisionat. Fostul premier Victor Ponta a devenit un aliat de conjunctură a lui Grindeanu, dată fiind adversitatea pe care o avea faţă de Dragnea, fiind numit secretar general al Guvernului.

Ponta şi Grindeanu nu reuşesc, însă, să pună bazele unui puci în PSD împotriva lui Dragnea, iar moţiunea de cenzură trece, nu fără emoţie.

„Am urmărit foarte atent discursul domnului Dragnea şi mi-am dat seama că oricine ar fi fost sau ar putea să devină prim-ministru nu are nicio şansă să-şi exercite funcţia de prim-ministru”, a concluzionat, după moţiunea de cenzură, Sorin Grindeanu.

Noul Guvern îşi preia în grabă prerogativele, premier fiind desemnat Mihai Tudose. Marea majoritate a miniştrilor îşi reiau portofoliile. Victor Ponta este exclus şi el din PSD, ca urmare a ralierii sale cu Grindeanu. Grindeanu, însă, a fost „recuperat” de PSD la sfârşitul anului şi votat, de aceeaşi majoritate parlamentară, şef ANCOM.

O altă acţiune politică a PSD în 2017, care cu greu şi-ar putea găsi un precedent în istoria post-decembristă, constă în structurarea unui concept de construcţie ideologică numit „statul paralel”.

Astfel, Comitetul Executiv Naţional al PSD a adoptat, în noiembrie, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie prin care este constatată existenţa unui ”stat paralel şi ilegitim”, care încearcă în mod abuziv să preia controlul asupra puterii legitim constituite prin alegeri libere şi corecte.

”PSD a analizat situaţia tensionată prezentă în spaţiul public din cauza numeroaselor informaţii despre abuzurile grave ale unor persoane care activează, au condus sau încă mai conduc instituţii publice de forţă şi care indică în mod clar existenţa unui aşa-numit «Stat Paralel şi Ilegitim», care încearcă să preia controlul asupra puterii politice, legitim constituită prin alegeri libere şi corecte, reprezentând un pericol de natură să îngrijoreze opinia publică”, se arată în rezoluţia adoptată în şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD, desfăşurată la Băile Herculane.

Liderii PSD constată existenţa mai multor ”vulnerabilităţi” ale statului de drept, care sunt speculate de „Statului Paralel şi Ilegitim” pentru a-şi impune controlul asupra puterii politice şi judecătoreşti.

”Rezultă că «Statul Paralel şi Ilegitim» foloseşte resursele financiare publice şi instrumentele specifice autorităţii de stat pentru a-i intimida, şantaja sau a-i înlătura pe decidenţii politici care susţin sau promovează modificările legislative menite să readucă puterile statului în matca lor constituţională, în acord cu principiile democratice şi cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, susţin social-democraţii.

Conceptul de „stat paralel” şi definiţia dată de social-demoraţi în această rezoluţie au fost criticate atât de preşedintele Klaus Iohannis, cât şi de reprezentanţi ai societăţii civile. Mai mulţi social-democraţi, printre care premierul Mihai Tudose, şi-au manifestat reticenţele.

Conceptul de „stat paralel şi ilegitim” a fundamendat, însă, o serie de acţiuni politice demarate de majoritatea parlamentară, cum ar fi constituirea Comisiei pentru alegerile din 2009 sau audierile desfăşurate de Comisia SRI.