Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare parţiale din Colegiul 1 al Capitalei s-au deschis

Locul în Camera Deputaţilor a rămas vacant după ce deputatul Bogdan Olteanu, care a câştigat un mandat în acest colegiu la alegerile din data de 30 noiembrie 2008, şi-a dat demisia din Parlament pentru pentru fi numit viceguvernator la BNR.

Honorius Prigoană va vota la ora 8:00, la Şcoala generală nr. 178, iar contracandidatul său, liberalul Radu Stroe, votează la ora 09:00, la Liceul teoretic Nicolae Iorga.

Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti va da publicităţii date privind prezenţa la vot la orele 11.00, 15.00, 19.00 şi 22.00.

Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător.

Pentru aceste alegeri, au fost organizate 25 de secţii de votare, în 12 imobile, pentru cei 44.540 de alegători şi au fost tipărite aproximativ 45.000 de buletine de vot.

Potrivit Prefecturii Capitalei, înainte şi în ziua alegerilor pentru Camera Deputaţilor în colegiul uninominal 1 din circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, paza şi ordinea publică sunt asigurate de 52 de poliţişti şi 180 de jandarmi.

Procesul de votare se încheie la ora 21.00. Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Biroul electoral al secţiei de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, nu poate semna în lista electorală, se va face menţiunea în listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, preşedintele sau un membru al biroului electoral al secţiei de votare îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT" pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

Alegătorii care fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă pot vota la acea secţie de votare doar pe baza cărţii de alegător şi a actului de identitate, fiind înscrişi în lista electorală suplimentară.

Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului pe care îl votează. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Sunt considerate nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, cele având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale unor acte medicale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului să se deplaseze cu o urnă specială la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare.

Cu urna specială pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective şi numai dacă se asigură secretul votului.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră şi este anunţată prin afişare la uşa localului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare, permiţând să îşi exercite dreptul de vot persoanelor care la acea oră se află în sala unde se votează.

Potrivit legii, continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid, respectiv candidat, constituie contravenţie şi se sancţionează cu o amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei.

În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne înainte de închiderea votării.

Purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală constituie, la rândul său, contravenţie, amenda în acest caz fiind cu prinsă între 1.500 şi 4.500 de lei.

Legea 35/2008 mai menţionează că promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Potrivit prevederilor legale, sancţiunea nu se aplică în cazul bunurilor cu valoare simbolică.

La aceste alegeri, personalul Autorităţii Electorale Permanente (AEP) este cel care se va ocupa, în locul celui al Institutului Naţional de Statististică, de operaţiunile tehnice pentru stabilirea rezultatului alegerilor parţiale pentru Camera Deputaţilor. Astfel, AEP va asigura dotarea spaţiilor de prelucrare a datelor cu echipamente, tehnică de calcul, precum şi cu personal de specialitate.