Ungureanu: SIE a fost în NATO cu ceva timp înainte ca România să fie primită oficial în Alianţă

În acest context, Ungureanu a spus că între 1990 şi 2000 "SIE a cunoscut mutaţii succesive, rezultat al evoluţiei societăţii şi nevoii de integrare legislativă şi funcţională ca instituţie distinctă în cadrul SSN", dar că "aceste modificări, promovate oarecum aleatoriu, s-au limitat de obicei la zona strict organizatorică (promovarea unei noi organigrame), nefiind rezultatul unei gândiri sistemice, care să conducă la dezvoltarea unei noi culturi organizaţionale".

În consecinţă," analiza de sistem realizată în 2001 precum şi comandamentele generate de opţiunea euro-atlantică au conturat necesitatea elaborării unui program coerent, cu obiective, etape şi mecanisme de implementat în scopul modernizării şi reformării SIE", a subliniat fostul director al Serviciului, întrebat despre reformarea SIE ca urmare a aderării României la NATO.

"Sub coordonarea domnului director Fulga (directorul SIE în perioada 2001-2006 - n.r.) , cu informarea, consultarea şi sprijinul viitorilor parteneri NATO, s-a constituit un colectiv pentru reformă şi s-au elaborat Strategia SIE, obiectivele, foaia de parcurs, s-au pregătit din punct de vedere teoretic/normativ procesele şi mecanismele care urmau a fi implementate. Obiectivele modernizării vizau, printre altele: trecerea la statutul civil, renunţarea la vocaţia «globală» şi concentrarea pe spaţiile de interes (obiectiv, de altfel, în acord şi cu mutaţiile survenite la finalul anilor '90 în politica externă a României), managementul resurselor umane pe principii moderne, schimbarea culturii organizaţionale precum şi elemente specifice privind activitatea concreta de informaţii", a spus, pentru MEDIAFAX, Mihai Ungureanu.

Citeşte şi: INTERVIU - Ioan Mircea Paşcu: NATO e ca o societate de asigurări - faci nişte eforturi ca la nevoie să fii apărat - AUDIO

Citeşte şi: INTERVIU: Roman - Pentru intrarea în NATO în 2004 trebuie să îi mulţumim lui George W. Bush - VIDEO

Fostul director al Serviciului în perioada 2007-2012 a precizat că aplicarea propriu-zisă a reformării SIE a început în 2004, "cu o nouă organigramă mai «suplă» şi flexibilă şi un nou sistem de management al resurselor umane - cu modificări majore, radicale chiar ale procesului de încadrare, pregătire, promovare, astfel că la acest moment intrarea în SIE dar şi evoluţia de carieră au la bază criterii cuantificabile, obiective, promovarea şi trimiterea în misiune externă se fac prin concurs" şi a continuat cu "adaptări ale metodologiilor de muncă dar şi cu deschidere treptată spre societatea civilă" , SIE având, în parteneriat cu Universitatea Bucureşti, un program de internship care a reprezentat o premieră pentru România.

"Tot acest proces de modernizare a fost unul de lungă durată - aproape zece ani, început în mandatul domnului Fulga şi finalizat în timpul mandatului meu. Aş dori să fac o menţiune specială pentru domnul Fulga, căruia Serviciul îi datorează foarte mult tocmai pentru că, spre deosebire de alţii, s-a angajat în implementarea unui program de reformă de anvergură, conştient că acesta nu se poate finaliza în limitele mandatului său şi a renunţat astfel la asumarea meritelor, reale în cazul SIE, pentru modernizarea, evoluţia şi integrarea Serviciului în Comunitatea informativă nord-atlantică", a mai spus, pentru MEDIAFAX, fostul director al SIE.

Ungureanu a susţinut că "transformarea" prin care a trecut SIE a fost "una reală, de substanţă, cu efecte remarcabile în planul rezultatelor şi eficienţei, apreciată de parteneri pentru realismul şi pragmatismul măsurilor luate".

"Din acest motiv, în multe dintre întâlnirile mele cu omologi din state aliate sau aspirante NATO sau aflate în parteneriate cu NATO, subiectul principal de discuţie a fost solicitarea lor, la recomandarea partenerilor strategici, ca SIE să le acorde asistenţă în planificarea propriei reforme", a adăugat Ungureanu.

Având în vedere aceste evoluţii, "intrarea propriu-zisă în NATO nu s-a resimţit ca un punct de inflexiune", a subliniat fostul director al Serviciului.

"Serviciul avea deja relaţii de parteneriat cu toate serviciile omoloage, integrarea în comunitatea nord-atlantică ducând doar la o intensificare a cooperării, la o creştere a numărului de subiecte şi un alt nivel de detaliere în schimbul de informaţii şi, implicit, la creşterea nivelului de pregătire şi de eficienţă al lucrătorilor SIE", a spus Ungureanu.

Întrebat de MEDIAFAX despre existenţa unor zone "întunecate" ale reformării SIE, Ungureanu a spus că nu crede că, din perspectiva Serviciului, "există «umbre» ale procesului de reformă".

"Desigur, au fost şi cazuri în care cadrele Serviciului nu s-au adaptat noilor exigenţe, noilor criterii şi, din proprie iniţiativă sau la decizia SIE, au plecat. Singura restanţă este una care nu a depins de Serviciu, ci depinde de noi, politicienii - deşi prevăzută în programul de reformă, trecerea la statutul civil - deci modificarea legislaţiei, încă nu s-a realizat, iar anul acesta «aniversăm» nu doar zece ani de la intrarea în NATO, ci şi zece ani de când pachetul legilor securităţii naţionale se află în Parlament", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Mihai R.Ungureanu.

Mihai Răzvan Ungureanu a fost director al Serviciului de Informaţii Externe în perioada 2007-2012.