Florian Pittiş

Existenţa unui mare artist parcă nu are început şi nici sfârşit. Moţu pare a fi fost prezent dintotdeauna printre noi. Ne-a colorat, într-un mod indefinibil, copilăria şi adolescenţa, ne-a învăluit mai ales tinereţea într-un veşmânt preţios. Cel al libertăţii de expresie, de gândire, al adevărului fiecăruia dintre noi. Am fost, cu ajutorul lui Florian Pittiş, racordaţi la o conştiinţă colectivă, am vibrat şi ne-am înălţat aripile sufletului acolo unde altfel nu am fi ajuns, poate, vreodată. Ne-am întristat şi ne-am bucurat, deopotrivă, i-am ascultat versurile, iar fiinţa noastră vibra o dată cu el.
Câteodată, timpul nu mai are răbdare. E greu de spus ce se petrece în sufletul cuiva care ştie că nu va mai avea decât câteva zile de trăit. Ar fi de fapt o impietate să încercăm măcar să ne imaginăm aşa ceva. La 2 august, Florian Pittiş ne-a lăsat, nouă tuturor, o scrisoare, prin care cerea să nu se difuzeze nici un fel de informaţii legate de starea lui de sănătate.