Alimentele care împing creierul să mănânce în exces

O dietă prea bogată în grăsimi face să „sară” mecanismele prin care creierul reglează aportul de calorii. Un studiu recent pe animale, publicat în The Journal of Physiology, a constatat că astrocitele, celulele creierului care „suţin” neuronii, ar controla semnalele dintre creier şi intestine şi, prin urmare, ar fi responsabile pentru reglarea consumului de alimente.

Cercetările au arătat ce se întâmplă cu o dietă prea bogată în grăsimi, influenţând semnalele de la astrocitele care controlează aportul caloric pe termen scurt şi, prin urmare, ne determină să decidem meniul pentru următoarea masă.

Alimente cu un conţinut ridicat de grăsimi, cum ar fi junk food, dacă sunt parte integrantă a dietei pentru o perioadă constantă de timp (de la 10 la 14 zile în experimentul pe şoareci), fac astrocitele „insensibile” la senzaţia de saţietate, iar reglarea apetitului este afectată.

Prin urmare, de exemplu, atunci când trebuie să cumpăraţi alimente industriale sau preparate, este indicat să citiţi lista de ingrediente de pe etichetă şi, pe lângă evaluarea calităţii şi cantităţii acestora, să alegeţi produse cu cea mai scurtă listă: cu cât sunt mai multe ingrediente, cu atât este mai probabil să fie mai puţin sănătoşi şi devine dificil să fie controlat consumul.

Alimentele săţioase ţin foamea sub control mai mult timp şi reduc în mod natural porţiile şi aportul caloric.

Strategii pentru a păcăli creierul

Porţiile sunt şi ele fundamentale, pentru că, pe lângă calitatea şi frecvenţa cu care se consumă mâncarea, cantitatea contează mai presus de toate. „Saţietatea psihologică” ajută foarte mult la succesul dietei. Dacă credem că am mâncat puţin, pofta de mâncare se va întoarce mai devreme.

Pentru a reduce inteligent porţiile, de exemplu, poţi folosi vesela mai mică, pentru că a vedea o farfurie plină înşală creierul. De asemenea, nu mâncaţi niciodată ceva direct din ambalaj, ci serviţi întotdeauna o porţie într-o farfurie sau bol mic, pentru a putea controla mai bine cantităţile consumate.

La băuturi este şi mai necesar să se acorde atenţie semnelor de saţietate: sucurile de fructe, de exemplu, sunt o modalitate bună de a introduce micronutrienţi preţioşi, dar nu sunt foarte săţioase şi de aceea trebuie introduse cu criterii în regim de slăbire. Sucurile si băuturile carbogazoase zaharoase sunt de limitat, pentru că aduc multe calorii şi nu sunt „săţioase”.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru băuturile alcoolice, care conţin multe calorii, dar au proprietăţi nutriţionale reduse şi, prin urmare, nu sunt foarte potrivite pentru cei care doresc să slăbească, dar şi pentru băuturile „zero” cu îndulcitori artificiali care, deşi sunt zero calorii, nu aduc beneficiu pe termen lung asupra pierderii în greutate.

O bună aprovizionare cu lichide este esenţială pentru sănătate, dar, pentru a nu adăuga calorii inutile, este indicat să bei mai ales apă şi apoi cafea, ceai (atenţie la cantitate) şi ceaiuri din plante neîndulcite.