Arafat: Coordonarea operaţională a medicinei de urgenţă este realizată de DSU încă din 2014

Raed Arafat a spus, într-o filmare postată pe pagina de Facebook, de ce consideră că medicina de urgenţă trebuie să fie parte din Ministerul de Interne.

„Primul echipaj de terapie intensivă mobilă a pornit la Târgu Mureş (...). În 1991 soluţia găsită de noi a fost integrarea acestui echipaj la pompierii militari şi să fie o colaborare cu militarii şi Terapia Intensivă a Spitalului din Târgu Mureş”, spune Arafat.

Acest echipaj a devenit „nucleul” în jurul căruia s-a dezvoltat conceptul de medicină de urgenţă prespitalicească.

„Implicarea Ministerului Afacerilor Interne în dezvoltarea sistemului medical de urgenţă datează încă din anul 1990. (...) Acest rol a fost unul foarte important. Fără MAI nu am fi văzut un sistem evoluat în medicina de urgenţă nici în ziua de astăzi. Pentru că pe parcursul anilor, implicareas MAI a fost una extrem de importantă şi primordială pentru crearea premiselor de dezvoltare a unui sistem care nu a existat în România, nici în Europa de Est”, a spus Arafat.

Arafat rememorează faptul că primele descarcerări le-au făcut pompierii, deşi echipajele au fost cumpărate de Ministerul Sănătăţii.

„Nu aveau cum să le deservească. nu aveau echipamentele tehnice, nu aveau nimic din ce trebuie. Plus că descarcerarea este o activitate complexă care în toată lumea este făcută de pompieri, pentru că acolo trebui să vii cu maşină de stingere, să protejezi locul unde faci descarcerarea. Îţi trebuie mult personal. Cine făcea descarcerarea la Ambulanţă? Ambulanţierul sau medicul? Nu avea cum să meargă”, spune şeful DSU.

Ministerul de Interne a preluat maşinile de descarcerare de la Ministerul Sănătăţii.

De asemenea, Arafat aminteşte de faptul că din 2003 vorbim despre aviaţia de salvare în România post-decembristă, iar OUG din 2003 s-a lucrat integral în MAI şi el însuşi a lucrat la ea. MAI are un rol major în acestă intervenţie, spune şeful DSU.

„Pe partea de aviaţie, primele elicoptere erau cumpărate de MS, dar MS nu avea piloţi, nu avea personal aeronavigant şi atunci aceste elicoptere se dădeau MAI care le opera şi le operează, le asigură mentenanţa, combustibili, piloţi, totul. Pe partea medicală venea medicul şi asistenţa. Foarte multe ordine (...) au fost semnate de doi miniştri”, mai spune Raed Arafat.

Arafat menţionează că şi legea sănătăţii în vigoare are mai multe referiri la Ministerul Afacerilor Interne, la IGSU; la IGAV.

Ministerul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că este dispus să îi cedeze mandatul lui Raed Arafat dacă medicina de urgenţă trece la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), din Ministerul de Interne, potrivit unui proiect de lege pus în transparenţă decizională.

„Am fost surprins când am văzut acest proiect de lege promovat de MAI. Eu nu vreau să intru în niciun fel de polemică cu nimeni în acest moment. În mod evident, asistenţa medicală de urgenţă (...) este în dreptul Ministerului Sănătăţii”, a spus Rafila.

Acesta atrage atenţia că „una este să coordonezi asistenţa medicală de urgenţă integrat într-o situaţie de urgenţă, de criză, de alertă, şi altceva este de coordonat asistenţa medicală de urgenţă în condiţii de normalitate”.

Rafila mai spune că asistenţa medicală de urgenţă este un lanţ, de la asigurarea intervenţiei şi transportului, realizate în proporţie de 91% de Ambulanţă şi UPU – ambele finanţate de Ministerul Sănătăţii, şi SMURD.

„Mi se pare o chestiune ilogică şi aberantă de a coordona această activitate altcineva decât Ministerul Sănătăţii, asta nu se întâmplă nicăieri. Noi dăm banii pentru aceste servicii”, a mai declarat ministrul Sănătăţii.

Rafila atrage atenţia că îl poate lăsa pe Raed Arafat în locul său, la Ministerul Sănătăţii.

„Nu e vorba despre persoane, nu e vorba despre persoana doctorului Arafat. Eu cred că am fost unul dintre cei care l-au lăudat cel mai tare (...) Dânsul este un om extrem de capabil, dar aici discutăm de responsabilitate pentru asigurarea asistenţei medicale în România pe termen mediu, nu e o chestiune conjuncturală, iar domnul Arafat dacă doreşte să coordoneze această activitate să vină la Ministerul Sănătăţii, chiar în locul meu, eu nu am niciun fel de problemă”, atenţionează Rafila.

Rafila a mai spus că „această insistenţă legată de coordonarea unei activităţi medicale” de către un alt minister decât Ministerul Sănătăţii, care este pur şi simplu exclus de pe lista avizatorilor i se pare „absolut de necrezut”.

„Dacă discutăm despre o problemă de Sănătate, MS trebuie să aibă un punct de vedere. Dacă vorbim despre stingerea de incendii, evident că Ministerul de Interne trebuie consultat”, spune Rafila, la România TV.

Întrebat dacă există vreo posibilitate să accepte propunerea MAI, Rafila a spus: „Eu personal nu am de ce să accept o astfel de variantă, pentru că atâta timp cât sunt ministrul Sănătăţii sunt responsabil pentru sistemul de sănătate. Aşa cum vă spuneam mai devreme, eu sunt gata să-i cedez domnului Arafat poziţia de ministru al Sănătăţii sau să vină ca şi secretar de stat, pentru că una este persoana şi altceva este responsabilitatea faţă de funcţionarea sistemului de sănătate pentru următorii ani. Legarea acestor chestiuni de numele unor persoane mi se pare o chestiune nepotrivită şi chiar uşor periculoasă”.

Potrivit proiectului pus în transparenţă decizională pe site-ul MAI în 12 aprilie 2022, „Ministerul îndeplineşte, potrivit legii, următoarele atribuţii specifice domeniului afacerilor interne: (...) asigură aplicarea unitară, la nivel naţional, a legislaţiei privind protecţia civilă, apărarea împotriva incendiilor şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; asigură coordonarea integrată, la nivel naţional, a activităţilor de protecţie civilă, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de urgenţă; asigură, potrivit competenţelor, activităţi de sprijin aerian şi transport medical de urgenţă. (...) Departamentul pentru situaţii de urgenţă coordonează integrat, la nivel naţional, activităţile de protecţie civilă, prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură, necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de urgenţă, potrivit legii”.