Agenţia pentru valorificarea bunurilor, creată pe baza recomandărilor din Franţa, Olanda, SUA

Noua structură va avea 30 de angajaţi şi va fi condusă de către un director general propus de Ministerul Justiţiei şi de un director general adjunct propus de Ministerul Finanţelor, a precizat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, într-o conferinţă de presă organizată pentru a marca lansarea în dezbatere publică a proiectului de act normativ.

Conform ministrului, proiectul a fost redactat pe baza recomandărilor primite din partea experţilor francezi şi olandezi, urmând să fie primite sugestii şi din partea celor americani.

În urmă cu o lună, agenţia MEDIAFAX a anunţat că Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel naţional a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a creşte gradul de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni la cel puţin 25%, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut.

La acel moment, noua structură era pregătită să fie denumită "Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate".

În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.

Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor.

Statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

La sfârşitul anului trecut, consilierul procurorului-şef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupţie au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

El a arătat că, imediat după ce aceste sentinţe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

La finele lunii februarie, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, şeful DNA, Codruţa Kovesi, a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

"Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infacţionale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri", a spus atunci procurorul şef al DNA.

Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat însă că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost "o mică păcăleală", el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

"Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm", a spus Ponta.

El a confirmat totodată informaţia MEDIAFAX că Guvernul va înfiinţa o agenţie specială în acest domeniu, în subordinea Ministerului Justiţiei.

În replică, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis, miercuri, că premierul creează o ”confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF.

"În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirmă că "e aşa, o mică păcăleală" faptul că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor", transmitea DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie mai preciza că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

Şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, afirma că problema recuperării prejudiciilor este la ANAF, de aceea trebuie înfiinţată o agenţie specializată de recuperare.

La rândul său, ANAF argumenta, într-un document prezentat premierului Ponta, că lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, dosare cu autori necunoscuţi şi "firme fantomă", absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate şi persoanele fără venit din închisoare sunt câteva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scăzută.