ANALIZĂ: Gheorghe Nichita, primar de două mandate într-un oraş unde o stradă e asfaltată în patru ani

- Gheorghe Nichita - primar de opt ani, după ce mai întâi a fost interimar, ca urmare a plecării lui Constantin Simirad ca ambasador în Cuba

Gheorghe Nichita a fost membru în fostul PD, între anii 1995 şi 2000, el părăsind acest partid imediat după alegerile locale din 2000, când a candidat la Primăria Iaşi şi a obţinut doar trei la sută din voturi. El s-a înscris în PSD, iar în anul 2003 a fost desemnat viceprimar al Iaşiului, iar apoi primar interimar, după ce fostul edil al Iaşiului Constantin Simirad a fost numit ambasador în Cuba.

Nichita a candidat din nou la Primăria Iaşi în 2004, câştigând de această dată alegerile în cel de-al doilea tur de scrutin. Ulterior, a fost ales lider al PSD Iaşi, preluând frâiele organizaţiei de la Ion Solcanu, cel care a condus filiala ieşeană a social-democraţilor timp de peste zece ani. La alegerile din 2008, Gheorghe Nichita şi-a recâştigat mandatul de primar, tot în turul al doilea, după ce l-a învins pe democrat-liberalul Dumitru Oprea, fost rector al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.

Ulterior, atât Ion Solcanu, cât şi Constantin Simirad, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, au spus că regretă că l-au sprijinit pe Gheorghe Nichita la Primăria Iaşi, ambii părăsind PSD pe fondul relaţiilor tensionate cu acesta. De altfel, Constantin Simirad, care între timp şi-a anunţat candidatura la Consiliul Judeţean, din partea UNPR, a spus recent că "la Primăria Iaşi şi un drac cu coarne este mai bun decât actualul edil".

Primarul Gheorghe Nichita candidează pentru un nou mandat, însă anunţul oficial va fi făcut la sfârşitul acestei săptămâni.

- Averea lui Nichita - trei terenuri, o casă şi peste 113.400 de lei în conturi deschise în ultimii trei ani

În anul 2008, când a câştigat al doilea mandat de primar, Gheorghe Nichita avea trecute în declaraţia de avere trei terenuri, în Iaşi, Suceava şi Galaţi, pe care le are menţionate şi în ultima sa declaraţie de avere, din 2011. Totodată, Nichita are o casă în Iaşi, de 347 de metri pătraţi, cumpărată în anul 1994. De asemenea, tot în 2008, Nichita mai deţinea un apartament în Iaşi, de 76 de metri pătraţi, pe care l-a donat fiicei sale la începutul anului 2011. Soţia primarului are o garsonieră în Iaşi, moştenită în 1993. Totodată, familia primarului din Iaşi are bijuterii din aur şi obiecte de artă în valoare totală de 15.500 de euro, achiziţionate începând cu 1984, acestea figurând, cu aceeaşi valoare, şi în declaraţia de la început de mandat şi în ultima declaraţie de avere.

De asemenea, în 2008 Nichita avea un Opel Corsa şi un Daewoo Cielo, pe care le-a vândut la câteva luni după ce a câştigat alegerile pentru primărie. În 2011, în declaraţia sa de avere figurează un autoturism Toyota.

La capitolul bani, edilul ieşean declara, în 2008, suma de 14.500 de lei în conturi. În timpul ultimului său mandat, Gheorghe Nichita a deschis mai multe depozite bancare, toate la BRD. Trei dintre acestea, în valoare totală de 74.000 de lei, au fost deschise în 2010. În 2009, primarul Nichita deschisese un alt depozit bancar, tot la BRD, în valoare de 39.404 lei. Totodată, el a plasat, în anii 2009 şi 2010, în fonduri de investiţii, suma de 31.000 de lei. Veniturile primarului Iaşiului în anul 2010 s-au ridicat la 94.303 de lei.

- Bugetul Iaşiului, în scădere de la an la an

Municipiul Iaşi are o suprafaţă de 9.391 de hectare şi un număr de 263.410 locuitori.

Între 2009 şi 2012, bugetul municipiului Iaşi s-a ridicat în total la aproximativ 3.179 milioane de lei, banii aflaţi la dispoziţia primăriei fiind mai puţini de la an la an. Astfel, dacă în 2009 Primăria Iaşi a avut la dispoziţie un buget de 980 de milioane de lei, în 2012 s-a ajuns la doar 675 milioane de lei.

În anul 2009, bugetul general al municipiului s-a ridicat la aproximativ 980 milioane lei, acesta fiind compus din fondurile provenite din bugetul local, credite externe, taxe speciale, finanţări nerambursabile şi veniturile instituţiilor subordonate. Aproximativ 20 la sută din totalul bugetului pe 2009 a fost alocat pentru investiţii. Subvenţiile pentru energia termică şi transportul local s-au ridicat la 35 de milioane de lei.

În 2010, reprezentanţii primăriei au avut la dispoziţie un buget de aproximativ 820 de milioane de lei, cu 17 la sută mai puţin faţă de anul anterior. "Sunt sume tăiate la multe capitole", spunea atunci primarul Nichita. Pentru investiţii au fost alocaţi, în 2010, în jur de 105 milioane de lei, aproape jumătate din sumă fiind destinată pentru lucrări de asfaltare şi amenajarea de trotuare. În anul 2011, bugetul primăriei ieşene s-a ridicat la 704 milioane de lei. Investiţiile în lucrări noi au fost însă extrem de puţine, majoritatea alocărilor vizând finalizarea unor lucrări deja începute.

În 2012, fondurile aflate la dispoziţia primăriei ieşene se ridică la 675 milioane lei, la care se adaugă un excedent, din anul anterior, în valoare de 35 de milioane de lei.

Potrivit primarului Nichita, Iaşiul primeşte în acest an, de la bugetul central, cu 30 de milioane lei mai puţin faţă de anul trecut, diferenţa faţă de 2010 fiind de 130 de milioane de lei. Gheorghe Nichita a explicat că scăderea veniturilor este cauzată de faptul că autorităţile centrale au redus cotele defalcate din TVA şi din impozitul pe venitul global.

Peste jumătate din bugetul local pe 2012, adică 384 milioane de lei, este alocată pentru cheltuielile curente ale municipiului: salubritate, iluminat, spaţii verzi, reparaţii străzi şi transport public.

"Prioritatea numărul unu este funcţionarea oraşului, iar sumele alocate în acest moment nu acoperă nici minimum care permite desfăşurarea normală a activităţilor. În ceea ce priveşte investiţiile, aproape 80 la sută este acoperit din fondurile europene nerambursabile", a declarat primarul Gheorghe Nichita la momentul la care bugetul pe 2012 a fost adoptat în Consiliul Local.

- DEXIA - un împrumut controversat, pe care ieşenii îl vor achita în 20 de ani

Unul dintre scandalurile care au avut în prim-plan Primăria Iaşi este legat de împrumutul de 200 de milioane de lei luat de municipalitate de la DEXIA şi care urmează să fie returnat în 20 de ani. Împrumutul a fost contractat în 2007, pe finalul primului mandat al primarului Gheorghe Nichita, însă majoritatea lucrărilor s-au derulat după 2008.

Recent, prefectul de Iaşi, Dragomir Tomaşeschi, a anunţat că va depune o plângere la DNA, după ce un control al ANAF a arătat că primăria nu poate justifica cheltuirea a 2,76 de milioane de lei din împrumutul respectiv. Totodată, prefectul judeţului Iaşi a solicitat unui laborator din Bucureşti să preleveze probe din străzile asfaltate din creditul luat de la DEXIA, pentru a stabili dacă lucrările sunt de calitate.

Din împrumutul DEXIA au fost asfaltate 120 de străzi din municipiul Iaşi, însă atât prefectul de Iaşi, cât şi mai mulţi parlamentari şi consilieri locali ai PDL au contestat modul în care s-au executat lucrările, în condiţiile în care pe mai multe străzi au apărut gropi la câteva luni după asfaltare.

Primarul Gheorghe Nichita a afirmat în repetate rânduri că la adresa sa se exercită presiuni politice, acuzându-l pe prefect că este "un instrument politic aflat în mâna PDL".

- Record de Guiness Book: Lucrări de refacere a unei străzi de doi kilometri, începute în 2008 şi neterminate nici acum

Lucrările de reamenajare a străzii Vasile Lupu, în lungime de doi kilometri, din cartierul ieşean Tătăraşi, au început la scurt timp după ce Gheorghe Nichita a fost reales primar, în anul 2008, însă nu au fost finalizate nici până acum.

Şantierul a fost deschis de firma grecească Themeli, cea care a câştigat licitaţia. Lucrările au început în forţă, în vara anului 2008, fiind vizate atât înlocuirea liniei de tramvai, cât şi refacerea totală a infrastructurii stradale. Termenul de finalizare a lucrării fusese stabilit, potrivit contractului, pentru toamna anului 2009, însă disputele dintre primărie şi constructor au determinat la un moment dat oprirea lucrărilor de către firma din Grecia. Reprezentanţii primăriei l-au acuzat pe constructor că lucrează cu un număr mic de muncitori şi cu utilaje puţine. Şantierul a fost abandonat timp de peste un an, deşi este vorba despre artera principală a cartierului Tătăraşi, unde locuiesc câteva zeci de mii de oameni. Abia în primăvara acestui an lucrările au fost reluate, reprezentanţii primăriei dând asigurări că în cel mult o lună strada Vasile Lupu va fi asfaltată.

- Investiţie de 260 de milioane de euro cu probleme de legalitate

Ansamblul imobiliar PALAS, ridicat în centrul Iaşiului, în imediata vecinătate a Palatului Culturii, simbolul oraşului, urmează să fie inaugurat în 31 mai. Aici vor funcţiona, printre altele, un mall, un supermaket, clădiri de birouri, un hotel şi o parcare subterană cu peste 2.000 de locuri. Investiţia, estimată la 260 milioane de euro, este realizată de compania ieşeană Iulius Group, în urma unei asocieri votată în anul 2004 de consilierii locali, între municipalitate şi dezvoltator.

În anul 2010, Curtea de Apel Oradea a decis că atât hotărârile Consiliului Local privind asocierea cu Iulius Group, cât şi trecerea terenului de 12 hectare din patrimonial public în cel privat sunt nule de drept, decizia fiind definitivă şi irevocabilă.

La începutul acestui an, Primăria Iaşi a schimbat statutul terenului pe care este construit ansamblul, trecându-l în domeniul public al municipiului. Săptămâna trecută, consilierii locali au decis, într-o şedinţă extraordinară, trecerea terenului respectiv în domeniul privat, astfel încât afacerea să intre în legalitate.

- Încălzirea - o problemă care reapare an de an, soldată cu lipsa apei calde pentru zeci de mii de oameni, dar şi cu dosar la DNA

În fiecare an din ultimul mandat al primarului Gheorghe Nichita ieşenii ale căror locuinţe sunt racordate la CET au rămas fără apă caldă, după ce Romgaz a sistat furnizarea gazului metan din cauza restanţelor centralei. Durata sistării apei calde în Iaşi a fost între câteva zile şi câteva săptămâni.

În iunie 2011, conturile CET Iaşi au fost blocate, la solicitarea DNA, măsura fiind luată după ce procurorii anticorupţie au început urmărirea penală împotriva directorului centralei, Dorin Ivana, pentru stopaj la sursă.

Prefectul judeţului Iaşi, Dragomir Tomaşeschi, spunea atunci că a sesizat DNA încă din anul 2009, privind unele nereguli financiare înregistrate la CET Iaşi, nereguli constatate în urma unui control făcut la centrala ieşeană de către Direcţia de Finanţe Publice a judeţului. Potrivit prefectului, CET Iaşi nu ar fi plătit către stat contribuţiile la pensii, sănătate şi şomaj, în valoare totală de 40 milioane de lei.

La rândul său, directorul centralei ieşene, Dorin Ivana, afirma că nu a achitat contribuţiile la stat din lipsă de fonduri şi că a fost nevoit să direcţioneze banii către achiziţionarea de combustibili, astfel încât ieşenii să nu rămână fără căldură în apartamente.

Centrala ieşeană înregistra, la sfârşitul anului trecut, restanţe de aproximativ 50 de milioane de lei către furnizorii de gaz, la rândul său CET având de recuperat de la populaţie suma de 95,2 milioane de lei.

Aflată în imposibilitatea de a mai asigura agentul termic în Iaşi, primăria a încheiat, în octombrie 2011, un contract de prestări-servicii cu firma franceză Dalkia, urmând ca în această primăvară să aibă loc licitaţia pentru concesionarea serviciului de termoficare al oraşului.

În ultimul sezon rece, ieşenii au plătit facturi uriaşe la întreţinere, existând şi situaţii în care locatarii au achitat şi câte 1.000 de lei numai pentru încălzirea apartamentului.

Primarul Gheorghe Nichita spunea în urmă cu câteva luni că CET Iaşi este "o bubă încă de când a apărut", adăugînd însă că alte centrale similare din ţară au putut funcţiona în condiţii normale întrucât au primit sprijin guvernamental consistent.

În ultimele săptămâni, sute de angajaţi ai CET au protestat în faţa societăţii, cerând să li se achite salariile compensatorii promise anul trecut, în momentul în care au fost disponibilizaţi. Foştii salariaţi au invocat faptul că li s-au promis între 10 şi 20 de salarii compensatorii, însă nu au mai primit banii respectivi.

Potrivit reprezentanţilor primăriei ieşene, în prezent numărul familiilor racordate la CET Iaşi este de aproximativ 50.000, adică jumătate faţă de cifra înregistrată în anii '90.

- Principalii contracandidaţi ai lui Nichita - medicul Tudor Ciuhodaru, fostul prefect Nicuşor Păduraru şi deputatul Oajdea

Principalii contracandidaţi ai primarului Nichita, la alegerile din iunie, sunt deputaţii Tudor Ciuhodaru (UNPR), Nicuşor Păduraru (PDL) şi Daniel Oajdea (PPDD).

Medicul Tudor Ciuhodaru de la Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iaşi va candida la primărie din partea Alianţei pentru Iaşi, urmând să fie susţinut de UNPR, PNG, PER şi de mai multe organizaţii neguvernamentale ieşene. El şi-a asigurat în mod constant vizibilitatea la TV şi în presă prezentând cazurile insolite care veneau la spital.

Ciuhodaru, traseist politic, a fost ales deputat în 2008, pe listele PSD, însă la scurt timp a părăsit partidul şi s-a înscris în UNPR, apoi în PC, după care a revenit în UNPR.

În 10 ianuarie, Tudor Ciuhodaru a fost numit în funcţia de consilier onorific la Ministerul Sănătăţii, pe probleme de urgenţă, în plin scandal generat de demisia subsecretarului de stat Raed Arafat. El declara atunci că a fost solicitat să contribuie la proiectul legii Sănătăţii.

"Am fost invitat la Preşedinţie de dimineaţă (marţi dimineaţă, n.r.), am discutat despre sistemul de urgenţă, mi-a fost solicitat CV-ul şi informaţii despre ce ştiu să fac ", spunea atunci Tudor Ciuhodaru.

Două zile mai târziu, însă, Ciuhodaru a fost eliberat din funcţia de la Ministerul Sănătăţii.

Deputatul PDL Nicuşor Păduraru este candidatul democrat-liberalilor pentru Primăria Iaşi. De profesie inginer, Păduraru a fost consilier judeţean PNL în perioada 2004-2006, după care a fost desemnat prefect, funcţie pe care a ocupat-o până în februarie 2008. La alegerile din anul 2008, Păduraru a fost ales deputat, pe listele PDL, el candidând într-un colegiu din municipiul Iaşi.

Deputatul Daniel Oajdea, candidatul partidului lui Dan Diaconescu la Primăria Iaşi, s-a înscris în PPDD în februarie 2012, după ce a fost exclus din PDL, în urma criticilor pe care le-a formulat în ultimii doi ani la adresa partidului. Oajdea a votat în 2010 moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie împotriva Guvernului Emil Boc pe tema tăierii salariilor bugetarilor.

- Ce spun ieşenii

Marcel Apetroaie, taximetrist, spune că principala problemă a oraşului o reprezintă modul în care arată străzile, dar şi lipsa locurilor de parcare.

"S-au cheltuit o mulţime de bani, dar rezultatele nu se văd. Nichita a spus în 2008 că proiectele importante au nevoie de timp, însă nu sunt prea multe realizări ale primarului. Abia în ultimul an s-a hărnicit, probabil că vin alegerile. Vreau la primărie un om harnic şi cinstit", a spus bărbatul.

Mircea Zlate, inginer, susţine că Primăria Iaşi a cheltuit prea mulţi bani pe spectacole şi pe artificii.

"Am avut ani grei de criză, dar primăria nu s-a sfiit să cheltuiască bani cu nemiluita. Am avut artificii şi concerte de Zilele oraşului, dar şi de Revelion sau de Ziua Unirii. Eu prefer un primar gospodar în locul circului. Uitaţi-vă cum arată străzile din oraş şi în cât timp se închid şantierele în oraş. Durează prea mult şi se fac lucrări de mântuială", a afirmat ieşeanul.

Maria Semeniuc, pensionară, spune că facturile la încălzire, cel puţin în ultimul sezon rece, au fost o povară pentru majoritatea ieşenilor ale căror locuinţe sunt racordate la sistemul centralizat.

"CET a fost lăsată de izbelişte, probabil că sunt interese acolo. Ba nu au fost cărbuni, ba s-au adus combustibili la preţuri ridicate, iar noi am plătit facturi foarte mari. Aproape toată pensia am dat-o în fiecare lună la asociaţie, iar primarul n-a fost interesat de soarta noastră. Voi fi atentă la ce promit candidaţii în legătură cu facturile la utilităţi”, spune femeia.

Cornel Pristavu, electrician, se declară mulţumit de activitatea primarului Gheorghe Nichita, spunând că acesta a fost "pedepsit" de actuala guvernare PDL pe motiv că este membru PSD.

"Când s-au alocat banii, Iaşiul a fost mereu ocolit. S-au dus fonduri spre oraşele cu edili pedelişti, iar la noi au ajuns doar firimituri. Sigur că Nichita putea face mai multe, dar pentru orice proiect trebuie bani. Cu vorbe nu se face nimic. Voi alege la primărie omul care promite cel mai puţin", declară bărbatul.

(Material realizat de Florin Gheţău, corespondenti@mediafax.ro).