- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Angajatorii dau teste de limba română la recrutare
Exerciţiile de vocabular şi sintaxă sunt folosite pentru selecţia candidaţilor pentru posturi de vânzări sau în call center.
Angajatorii dau teste de limba română la recrutare (Imagine: Shutterstock)
Astfel de exerciţii de vocabular şi sintaxă, menite să valideze cunoştinţele de limbă română ale celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, sunt în prezent folosite pentru selecţia candidaţilor pentru posturi de vânzări sau în call center, iar angajatorii spun că există tot mai mulţi tineri care „pică“ testul.
„Din păcate, există candidaţi care au probleme legate de modul în care scriu şi vorbesc în limba română, iar surprinzător este că aici vorbim de absolvenţi de studii superioare. Testele de limbă română se dau mai ales pentru posturile din call center sau din domeniul vânzărilor“, a spus Sorina Donisa, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.
ULTIMELE ȘTIRI
-
După anularea alegerilor și suspendarea dreptului TĂU la vot, mai crezi în statul român democratic? VOTEAZĂ AICI / SONDAJ Aleph News – Mediafax – Ziarul Financiar
-
Guvern fără USR. Lasconi: Am vrut să fim la guvernare, dar ei nu nu ne vor
-
Predoiu, despre momentul în care vor fi ridicate barierele pentru intrarea în Schengen terestru
-
Expertiza medicală a capacităţii muncii va fi coordonată unitar la nivel naţional
„Decât,“ „mai“, „care“ - cuvinte problematice în exprimarea orală
Folosirea greşită a adverbului „decât“ (în construcţii de tipul: „Vrea decât să ajute“), a pronumelui relativ „care“ cu funcţia sintactică de complement direct fără prepoziţia „pe“ („Cartea care am citit-o nu e a mea“) sau a adverbului „mai“ în faţa pronumelui personal şi a verbului şi nu între ele („Mai îmi dai o dată cartea?“) sunt doar câteva dintre greşelile comune, întâlnite tot mai des în vorbire şi care au început să fie sancţionate de angajatori.
Tendinţa de a valida cunoştinţele de limbă maternă ale candidaţilor la angajare putea fi anticipată, având în vedere că, în ultimii patru ani, doar jumătate dintre absolvenţii de liceu din fiecare generaţie au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat.
Iar problemele de fond sunt şi la generaţiile mai tinere: în 2014, în luna iunie, mai mult de un sfert (27%) dintre copiii de 14 ani care au susţinut evaluarea naţională la clasa a VIII-a (adică peste 43.000 de copii) nu au reuşit să ia notă de trecere la acest examen pentru materia „Limba şi literatura română“.
„Pretendenţii la un post care susţin în CV că vorbesc fluent în trei limbi străine, dar care au greşeli impardonabile în limba română, să nu se mire dacă nu vor fi contactaţi niciodată de un potenţial angajator. Nu este o idee rea ca pentru anumite funcţii să existe la angajare un test la limba română“, spune Andrei Goşu, director general al companiei de training şi consultanţă Ascendis.
Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO
CANCAN.RO
GANDUL.RO
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 23:04
-
ieri, 23:02
Ucraina primeşte 2 miliarde de dolari din active ruseşti îngheţate