Apele Române: Hidroelectrica e responsabilă de întreţinerea lucrărilor pe care le administrează

"SC Hidroelectrica SA şi Administraţia Naţională «Apele Române» sunt administratorii principalelor baraje din România. Prin urmare, atât SC Hidroelectrica, cât şi A.N. «Apele Române» au obligaţia să asigure exploatarea în condiţii de siguranţă şi întreţinerea lucrărilor cu folosinţă complexă, conform normelor şi a regulamentelor de exploatare în vigoare", spun reprezentanţii ANAR într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Astfel, pentru lucrările pe care le are în administrare, Hidroelectrica trebuie să asigure şi întreţinerea, aşa cum este cazul Hidrocentralei Porţile de Fier I.

Hidroelectrica arăta, miercuri, într-un comunicat, că poluarea apei furnizate de Administraţia Naţională "Apele Române" pune în pericol siguranţa sistemului energetic naţional, precizând că, din cauza gunoaielor, Hidrocentrala Porţile de Fier I s-a confruntat cu "probleme de o gravitate deosebită"

În replică, ANAR spune că avariile produse la instalaţiile de funcţionare a barajelor, cauzate de plutitori şi nu numai, trebuie să fie remediate de către ambele instituţii, fiecare pentru lucrările pe care le administrează.

"În autorizaţiile de gospodărire a apelor emise pentru lacurile de acumulare din administrarea SC Hidroelectrica SA este prevăzută următoarea condiţie: «Sucursala va acţiona pentru curăţarea frontului de retenţie (frontal deversant şi prize hidroagregate) de plutitori ce pot crea blocaje (lemn, buşteni etc.) prin colectarea şi transportul acestora în locuri special amenajate cu notificarea ANAR/ABA«. Această condiţie este agreată şi de către SC Hidroelectrica SA", mai spun reprezentanţii ANAR.

Referitor la situaţia semnalată de Hidroelectrica la Hidrocentrala Porţile de Fier I, ANAR mai menţionează că este de notorietate faptul că Dunărea colectează la graniţa României cu Serbia deşeurile menajere şi plutitori provenite dintr-o mare parte din Europa, prin urmare, instalaţiile de la barajul Porţile de Fier şi nu numai au fost proiectate şi construite cu grătare, flotori, etc., destinate special unor astfel de situaţii. Problemele semnalate de către SC Hidroelectrica SA se referă, pe o parte, la problema managementului deşeurilor în localităţi, inclusiv necesitatea educării populaţiei şi, pe de altă parte, la cazurile de forţă majoră (inundaţii, etc.), în care copacii sunt smulşi din rădăcini şi transportaţi pe cursul de apă în aval, potrivit ANAR.

"În ceea ce priveşte contribuţiile specifice pentru apa brută plătite către Apele Române, ele sunt reglementate prin lege. Menţionăm că apa brută este material primă folosită în procesul tehnologic şi reprezintă circa 10% din cifra de afaceri SC Hidroelectrica S.A, aceasta înregistrând condiţiile achitării contribuţiilor către ANAR un profit declarat de peste 200 mil. euro, în anul 2013, ce reprezintă de 2,5% ori mai mult decât valoarea materiei prime folosite în producerea energeiei electrice", mai spune ANAR.

Reprezentanţii ANAR mai spun că, în lunile aprilie-mai, Ministerul Mediului, prin Departamentul de Ape, Păduri şi Piscicultură, organizeaza anual, în fiecare judeţ, prin comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, acţiuni de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi întreţinute şanţurile şi rigolele în localităţi pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari. La aceste acţiuni de verificare, au participat reprezentanţi ai prefecturii, inspector, ai administraţiilor bazinale de apă, inclusiv Inspecţia Apelor şi ai Gărzii Naţionale de Mediu.

Anul acesta, au fost controlate aproape 700 de localităţi şi au fost aplicate amenzi în valoare de aproape 230.000 de lei.

"Menţionăm că astfel de probleme au fost analizate şi în anii precedenţi de către instanţele judecătoreşti, la sesizarea SC Hidroelectrica, dar şi ca urmare a unor campanii de presă derulate de către aceeaşi companie, situaţii care s-au finalizat prin pierderea irevocabilă a proceselor judiciare de către SC Hidroelectrica SA", se mai spune în comunicatul ANAR.

"Hidrocentrala Porţile de Fier I, care produce 48% din energia electrică furnizată de Hidroelectrica şi circa 65% din servicile tehnologice de sistem, s-a confruntat cu probleme de o gravitate deosebită din cauza pătrunderii în turbine a diferitelor corpuri plutitoare aduse de Dunăre. În luna aprilie 2014, prin grătarele hidroagregatului nr.1 de la Hidrocentrala Porţile de Fier I a pătruns o anvelopă uzată care a blocat funcţionarea turbinei hidraulice. Efortul depus de Hidroelectrica pentru remedierea avariei a însemnat peste 48 ore de muncă continua, pierderi de energie ţi implicit de venituri. O lună mai târziu (...) un bustean a distrus barele grătarului blocând palele aparatului director cu consecinta indisponibilizarii hidroagregatului pentru 30 de ore", se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.

Reprezentanţii producătorului de energie spun că lacurile de acumulare administrate de Hidroelectrica sunt invadate de resturi din gospodăriile populaţiei, deşeuri de la exploatările forestiere, buşteni, PET-uri, anvelope uzate, animale care sunt colectate în perioada de viitura ( martie-iunie) din zonele amonte şi sunt aduse de afluenţi în zona camerelor de încarcare şi a prizelor de apă ale hidrocentralelor pe care, în cel mai bun caz, le înfundă.

Citeşte şi: Hidroelectrica: Gunoaiele care se adună în lacurile de acumulare pun în pericol siguranţa energetică

"Pentru a evita înfundările de grătare la prize şi la camerele de încărcare, Hidroelectrica alocă milioane de euro în fiecare an pentru achiziţia şi exploatarea maşinilor şi graifărelor de curăţat grătare şi pentru igienizarea frontului de retenţie (colectarea şi transportul plutitorilor de la suprafaţa apei). Hidroelectrica mai plăteşte şi peste 80 milioane de euro anual către Administraţia Naţională Apele Române, sumă care reprezintă contravaloarea apei uzinate în fiecare hidrocentrală, apă, care aşa cum rezultă din cele de mai sus, ar trebui să fie livrată la nivelul calitativ prevăzut de lege, fără copaci, PET-uri, anvelope şi alţi plutitori", se menţionează în comunicat.

Hidroelectrica cere Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi Gărzii Naţionale de Mediu să-şi "exercite prerogativele legale", pentru a determina "adevăraţii poluatori", să se conformeze legislaţiei de mediu în vigoare şi să-i oblige, să limiteze sau după caz, să repare efectele poluării produse.

"Toate lacurile de acumulare sunt invadate de sute de tone de plutitori anual. Hidroelectrica încearcă să responsabilizeze prin acest demers decidenţii politici şi populaţia lansând o campanie pe termen lung de conştientizare cu privire la riscurile şi efectele poluării apei", mai spune sursa citată.