ARPIM: Falsificarea medicamentelor, un fenomen foarte rar. Medicamentele sunt urmărite pe serii şi loturi

"Fenomenul este foarte rar. Vorbim de cazuri punctuale care apar rar pe piaţă pentru că medicamentele sunt urmărite pe serii şi loturi. Nu ne îngrijoreză situaţia pentru că nu este un fenomen. Dar este bine că aceste cazuri sunt identificate rapid. Comericanţii care acceptă să se implice în astfel de falsuri trebuie scoşi de pe piaţă definitiv, pe lângă consecinţele de natură penală care se impun", a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Totodată Zaharescu a precizat că orice producător ale căror medicamente au fost falsificate se poate constitui parte civilă în procesul intentat "falsificatorului" şi poate cere daune morale şi materiale.

La rândul lui preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitive Medicale (ANMDM), Marius Savu a spus că a primit sesizări de la omologii lui din Gemania şi Danemarca privind câteva zeci de cutii cu medicamente false cu numele Herceptin, Avastin şi Maptera, produsele fiind folosite în tratamentele oncologice. ANMDM a sesizat la rândul său autorităţile, în 2014.

"Medicamentele falsificate sunt puse în cutii falsificate. Falsificatorii copiază o cutie originală, adică numerele şi seriile de pe cutiile originale le pun pe cutiile lor. Aşa s-a întâmplat cu cutiile care au ajuns în Germania şi Danemarca. Nu ni s-a semnalat că ar fi vorba despre loturi întregi de produse falsificate, ci de câteva zeci", a mai spus Savu.

El a mai spus că pacienţii nu ar fi avut motiv să meargă la farmacii să cumpere medicamente citostatice, întrucât acestea sunt eliberate gratuit prin programele naţionale.

O grupare care comercializa medicamente contrafăcute a fost destructurată miercuri de autorităţile române, după 64 de percheziţii la domiciliile unor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Buzău, Iaşi, Ialomiţa, Argeş şi Olt. Zece persoane au fost duse la audieri.

Surse din Poliţie au declarat pentru MEDIAFAX că suspecţii aduceau din Turcia, Cipru şi Grecia flacoane de Sutent, Velcade, Pegasys şi Hereceptin - toate medicamente contra cancerului -, care nu conţineau substanţa activă decât în cantităţi foarte mici. Apoi medicamantele erau vândute în ţări din UE mai ieftin cu o treime faţă de preţul pieţei, pentru ca marfa să fie astfel mai atractivă pentru clienţii străini. În România, preţul de piaţă al unui asemenea medicament este de până la 5.000 de euro, însă, în străinătate, aceste medicamente sunt mult mai scumpe.

Astfel, medicamentele contrafăcute au ajuns din România în ţări precum Germania, Danemarca sau Marea Britanie.

Potrivit surselor citate, mai mulţi bolnavi de cancer au reclamat la Poliţie că au achiziţionat citostatice contrafăcute de la un lanţ de farmacii, despre care ştiau că au produse mai ieftine.

Poliţiştii au deschis o anchetă şi au descoperit o reţea care se ocupa de importul de medicamente din Turcia, dintre care o parte era exportată mai departe în spaţiul intracomunitar, iar o altă parte era vândută în ţară, prin intermediul lanţului de farmacii Elena, au precizat sursele citate.

Suspecţii ar fi vândut medicamente în valoare totală de cinci milioane de euro, însă până în prezent anchetatorii nu au stabilit exact câte dintre aceste medicamente erau contrafăcute.

Conform unor surse apropiate anchetei, medicamentele care au ajuns la bolnavii de cancer nu erau periculoase pentru organism, dar nici nu conţineau substanţa activă care ar fi trebuit să-i ajute.

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a identificat un prejudiciu de peste 13 milioane lei (circa 3 milioane de euro) cauzat bugetului de stat prin sustragerea de la plata TVA şi impozitului pe profit de către o reţea de firme coordonate de cetăţeni români, care se specializaseră în comerţul cu produse farmaceutice, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.