„Cele două ordonanţe de urgenţă prezintă vicii aparente de neconstituţionalitate, conturând un posibil abuz al Guvernului în legiferare. Pe de o parte, asistăm la exercitarea discreţionară a dreptului Guvernului de substituire a Parlamentului în edictarea actelor normative de reglementare primară, posibilitate constituţională care nu poate justifica abuzul în emiterea ordonanţelor de urgenţă, în raport de existenţa unor situaţii excepţionale. Pe de altă parte, situaţia extraordinară constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Tocmai interesul public lezat de caracterul anormal şi excesiv al cazurilor excepţionale justifică intervenţia Guvernului pe calea ordonanţei de urgenţă. Un astfel de interes public lezat nu există în această situaţie. În al treilea rând, urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa unei situaţii extraordinare. În al patrulea rând, se poate vorbi de contracararea unei măsuri de politică legislativă, în contextul respingerii de Parlament, în luna noiembrie 2014, a legii de amnistie, care a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opoziţia faţă de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie, fapt reţinut de Comisia Europeană în Raportul de ţară MCV din anul 2015″, susţine asociaţia într-un punct de vedere transmis MEDIAFAX.
Magistraţii susţin că graţierea colectivă reprezintă un instrument de reconciliere, conceput pentru a încheia diverse conflicte sociale, situaţie în care România nu se află.
„În cazul graţierii parţiale a pedepselor aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani, nu se aplică excepţiile enumerate la art. 3 alin. 4, ceea ce înseamnă că acele categorii de persoane vor beneficia de reducerea pedepsei cu ½ indiferent de infracţiunea săvârşită (inclusiv infracţiuni contra siguranţei statului, omor, infracţiuni privitoare la viaţa sexuală, infracţiuni de corupţie etc.) – nu există nicio justificare obiectivă sub acest aspect, vârsta înaintată, situaţia medicală sau situaţia familială nefiind un criteriu pertinent”, susţine asociaţia.
„Referitor la modificările privind abuzul în serviciu ar permite „numeroase încălcări ale atribuţiilor de serviciu de către funcţionar au ca rezultat cauzarea unui prejudiciu nepatrimonial, sau lezarea intereselor legitime ale persoanei, independent de orice pagubă bănească (ar fi scoase, astfel, în afara legii penale, fapte precum refuzul discreţionar al unui primar de a elibera o autorizaţie de construire sau eliberarea acesteia în alte condiţii decât cele legale, refuzul discreţionar al unui procuror de a permite exercitarea drepturilor apărării sau de a răspunde cererilor formulate de subiecţii procesuali, practica unui medic de a administra pacienţilor medicamente interzise uzului uman sau care nu se regăsesc în registrul farmacologic român sau de a administra un tratament fără a obţine consimţământul informat al pacientului,etc)”, arată Formulul Judecătorilor.
Magistraţii susţin că se impune modificarea tuturor dispoziţiilor din coduri declarate neconstituţionale şi rămase nemodificate, nu doar a unora dintre ele.
Citeşte şi: DNA a transmis ministrului Justiţiei punctul de vedere referitor la OUG privind justiţia
Citeşte şi: Magistrat cercetat într-o cauză a DNA: Dosarul meu a fost restituit în 2016 / Kovesi: În cursul lui 2016 nu avem nicio restituire definitivă
Citeşte şi: Asociaţia Magistraţilor din România, despre graţiere: Proiectul arată că nu suntem în prezenţa unei iniţiative acceptabile
Citeşte şi: MAI: Peste 40.000 de oameni sunt aşteptaţi la evenimentele organizate de ziua Unirii Principatelor/ IGPR: Peste 8.000 de poliţişti vor acţiona suplimentar în cele patru zile libere
Citeşte şi: Cea mai mare indemnizaţie pentru creşterea copilului, de 35.000 de euro lunar, a fost sistată
Citeşte şi: Studenţii de la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti nu vor mai susţine lucrarea de licenţă