GALERIE FOTO Bistriţenii fac curăţenie de Paşti în mod tradiţional: Niciunde nu se spală ca la vâltori

VEZI GALERIA FOTO MAI JOS

În comuna Şanţ, din Bistriţa-Năspud sunt cele mai multe vâltori, dar parcă nici ele nu sunt suficiente pentru numărul mare de gospodine care vor să îşi cureţe covoarele, ţoalele şi cergile din case înainte de Paşte. La Şanţ există şase vâltori, toate amenajate pe pârâul Cobăşel, aceasta fiind, de altfel, şi singura comună din judeţ unde există două vâltori publice, iar cei care le folosesc nu trebuie să plătească nimic.

“E plin de lume la vâltoare mai ales că se apropie sărbătorile. Sunt foarte căutate şi folosite de lumea din sat pentru că lucrurile se spală foarte bine în ele, se vâltoresc bine lucrurile din casă. Întotdeauna, înainte de sărbători e plin de lume, se merge cu programare. Vin oamenii şi stau la rând, se programează să îşi spele covoarele. Primăria Şanţ le-a reamenajat în urmă cu cinci ani şi sunt foarte folosite de săteni. Noi nu percepem nici un tarif”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX primarul comunei Şanţ, Ioan Sabo.

Indiferent de vreme, încă de la primele ore ale dimineţii, sătenii se înghesuie să îşi spele lucrurile din case pentru a nu-i prinde sărbătorile cu ele murdare.

„Ţoalele, cergile sau covoarele trebuie să fie neapărat din lână pentru a le duce la vâltoare, dacă nu îs din lână se strică. De când mă ştiu aşa se spală lucrurile din case - covoare, păturile, cergile, pe toate le aduc la vâltoare şi le spăl înainte de sărbători pentru că mai frumoase ca la vâltoare nu se fac oricum le-ai spăla. Au încercat copiii să le ducă la spălătoriile chimice, dar sunt departe, îs scumpe şi nu se spală aşa de bine ca la vâltoare”, povesteşte o localnică.

Oamenii sunt încântaţi că Primăria a reamenajat, în urmă cu câţiva ani, vâltorile din centrul satului şi oricine are acces la ele. Pentru a proteja apa şi mediul înconjurător sătenii nu folosesc detergenţi industriali ci săpun de casă, sută la sută natural.

„Ca să se spele bine le ţinem cam o oră la vâltorit. Nu se foloseşte detergent pentru că apa din vâltoare scoate toată mizeria. Dacă e tare murdar sau pătat covorul, se scoate pe platformă se dă cu săpunul de casă, că nu poluează, îi făcut în casă numai din produse naturale şi apoi se pune iară la vâltorit”, mai spune femeia.

Vâltorile sunt printre primele instalaţii folosite la ţară şi au rezistat până în zilele noastre, graţie eficienţei. Ele au fost concepute cu un dublu scop: pentru spălatul ţesăturilor de casă şi pentru îndesatul ţesăturilor şi scămoşat.

După ce ţesăturile de lână erau scoase din războiul de ţesut, erau puse ''la vâlturat'' mai multe ore sau chiar zile şi în acest fel căpătau o calitate superioară şi erau mult mai rezistente.

În Bistriţa-Năsăud, pe mai toate apele repezi de munte sunt amenajate vâltori, cu excepţia celor de la Şanţ, toate fiind private.

„Se face programare că sunt mulţi oamenii care vor să îşi cureţe covoarele şi chiar hainele groase în aceste <maşini de spălat primitive>. Preţurile nu sunt mari - între 5 şi 15 lei, deci e mai ieftin ca la spălătoriile din oraş. Avem şi mulţi localnici care vin acuma, înainte de Paşte să îşi spele costumele populare la vâltoare pentru că nicăieri nu se albesc mai bine şi nu se fac mai frumoase ca la vâltoare”, a povestit corespondentului MEDIAFAX, Dumitru Pop, proprietarul unui vâltori private.

Galerie foto

Curăţenie în Bistriţa

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Vâltoarea funcţionează în aproape orice condiţii, fără curent electric, iar mecanismul este unul foarte simplu, folosind viteza apei. Apa din pârâurile iuţi de munte intră printr-un canal special construit, deviat din vale, într-un con din scânduri verticale. Datorită vitezei, apa formează un vârtej care roteşte rufele la fel ca o maşină de spălat automată.

Localnicii care folosesc această metodă de a spăla spun că această tehnică veche o depăşeşte cu mult pe cea a curăţătoriilor moderne.
curăţenie

Citeşte şi: Luni are loc proba scrisă la limba română a Evaluării naţionale de la finalul clasei a II-a

Citeşte şi: GALERIE FOTO DIZGRAŢIAŢII Agricultorii din închisori. Povestea deţinuţilor de la ferma Penitenciarului Târgu Jiu

Citeşte şi: Ministrul Muncii: Am avut situaţii, la Ministerul Sănătăţii, când un consilier câştiga 12.000 lei

Citeşte şi: O fetiţă a ajuns în stare gravă la spital, după ce maşina condusă de fratele ei minor s-a răsturnat - FOTO

Citeşte şi: Ronald Reagan va avea statuie în centrul Bucureştiului