CE recomandă corectarea Legii ANI şi instaurarea transparenţei depline în achiziţii publice

Una dintre recomandările din raport vizează corectarea Legii ANI în conformitate cu angajamentele asumate de România la data aderării. Raportul recomandă României să asigure unei contribuţii eficiente a ANI în prevenirea şi sancţionarea corupţiei, prin emiterea de decizii obligatorii în ceea ce priveşte averile nejustificate pe baza cărora să poată fi adoptate sancţiuni de natură disuasivă.

CE recomandă de asemenea României corectarea altor deficienţe procedurale identificate în noua lege precum şi promovarea mai departe a dezvoltării ANI, mai ales prin amendamente la prevederile legale referitoare la Consiliul Naţional pentru Integritate.

Astfel, primul dintre domeniile în care raportul menţionează că CE invită România să ia măsuri imediate vizează "corectarea legii privind ANI în conformitate cu angajamentele asumate de România la momentul aderării". Raportul privind MCV recomandă de asemenea "asigurarea unei contribuţii a ANI care să fie în continuare eficientă în prevenirea şi pedepsirea corupţiei prin pronunţarea de decizii cu caracter obligatoriu privind averile nejustificate pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive; corectarea altor deficienţe procedurale identificate în noua lege; promovarea dezvoltării în continuare a ANI, în special prin modificări ale dispoziţiilor legislative privind Consiliul Naţional de Integritate".

Raportul recomandă monitorizarea sancţiunilor aplicate de instanţe în cazurile de corupţie la nivel înalt, dar şi identificarea şi implementarea măsurilor de natură să amelioreze celeritatea proceselor de corupţie la nivel înalt.

Astfel, în raport se recomandă "continuarea monitorizării caracterului consecvent şi disuasiv al sancţiunilor aplicate de instanţe în cazurile de corupţie la nivel înalt şi promovarea în mai mare măsură a constatărilor studiului privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie în cadrul reuniunilor la nivelul curţilor de apel". Totodată, CE recomandă "identificarea şi punerea în aplicare a măsurilor destinate îmbunătăţirii celerităţii proceselor în cazurile de corupţie la nivel înalt", dar şi "consolidarea politicii generale anticorupţie".

O altă recomandare a CE în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei vizează consolidarea politicilor generale anticorupţie.

CE recomandă explicit "coordonarea la nivel înalt şi pe baza unei evaluări independente a impactului rezultatelor ultimelor două strategii anticorupţie puse în aplicare din 2005", dar şi "asigurarea stabilităţii juridice şi instituţionale a cadrului anticorupţie, inclusiv în ceea ce priveşte punerea în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală".

La capitolul recomandări în lupta împotriva corupţiei, raportul mai menţionează subiectul achiziţiilor publice. CE recomandă, în ceea ce priveşte achiziţiile publice, evaluarea eficienţei cadrului legal şi a atribuirii responsabilităţilor către autorităţile competente în ceea ce priveşte protecţia faţă de eventuale conflicte de interese.

Raportul recomandă României să ia în considerare "interzicerea ca funcţionarii publici cu rang înalt şi reprezentanţii aleşi să poată beneficia în mod direct sau indirect de contractele comerciale încheiate în numele instituţiei lor şi instaurarea transparenţei depline în acest domeniu".

Astfel, raportul propune "evaluarea eficacităţii cadrului legislativ şi a atribuirii responsabilităţilor în rândul autorităţilor competente în ceea ce priveşte protejarea împotriva conflictelor de interese, precum şi efectuarea eventualelor modificări, acolo unde este necesar; luarea în considerare a interzicerii ca funcţionarii publici cu grad înalt şi reprezentanţii aleşi să poată beneficia în mod direct sau indirect de contractele comerciale încheiate în numele instituţiei lor şi instaurarea transparenţei depline în acest domeniu".

Raportul recomandă "evaluarea autorităţilor competente în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi aplicarea măsurilor
corective destinate îmbunătăţirii coordonării diferitelor instituţii, precum şi a eficienţei acestora; stabilirea unor obiective de referinţă în ceea ce priveşte performanţa pentru autorităţile competente în următoarele domenii şi monitorizarea punerii în aplicare a acestora: activităţi de prevenire, activităţi de control, sancţionarea conflictelor de interese, cooperarea interinstituţională şi cooperarea cu autorităţile judiciare".

Citeşte aici integral Raportul Comisiei Europene