Nu ne pricepem prea bine la a prezice ce ne va face fericiţi. Cel puţin, asta arată un studiu realizat de către economiştii din Basel (Elveţia), publicat marţi în Journal of Happiness Studies. Aceştia au cercetat efectele achiziţionării unei locuinţe asupra satisfacţiei resimţite în viaţă. Surprinzător este că sentimentul de fericire nu a durat atât de mult pe cât se aşteptau oamenii înainte să devină proprietari.
Concret, Prof. Dr. Alois Stutzer şi Dr. Reto Odermatt de la
Facultatea de Business şi Economie a Universităţii din Basel au analizat dacă nivelul satisfacţiei în viaţă a cumpărătorilor de locuinţe a crescut efectiv după ce aceştia s-au mutat în căminul mult dorit. Cei doi au evaluat declaraţiile a peste 800 de viitori proprietari de locuinţe din Germania, aşa cum au fost înregistrate în cadrul studiului German Socio-Economic Pales. Setul de date conţine informaţii despre satisfacţia de viaţă aşteptată şi reală a oamenilor. Pe o scară de la 0 la 10, respondenţii au fost rugaţi să îşi evalueze nivelul actual de fericire şi să prezică unde se vor situa pe această scară peste cinci ani.
Rezultatele au indicat că, de fapt, proprietatea unei locuinţe duce la o creştere a fericirii, dar nu în măsura în care au prezis viitorii proprietari de locuinţe.
„Pălăria” de proprietar pentru statut „umflă” optimismul
Momentul în care au fost adresate întrebările despre satisfacţia vieţii în casa achiziţionată a fost ales pentru a se alinia cu gradul de conştientizare a participanţilor cu privire la felul în care vor arăta noile lor locuinţe: între trei luni înainte şi până la un an după mutare.
Surprinzător sau nu, cu trei luni înainte de a se muta în noul cămin, participanţii au supraestimat efectul cumpărării unei locuinţe asupra vieţii lor.
Cu toate acestea, au existat diferenţe între participanţi: „S-a dovedit că persoanele orientate spre statut în special, pentru care banii şi succesul erau deosebit de importante, au supraestimat creşterea satisfacţiei în viaţă pe care o va oferi achiziţionarea unei case. Pe de altă parte, persoanele orientate intrinsec, pentru care familia şi prietenii sunt comparativ mai importante, au fost mai realişti”, arată cercetătorii.
Prin urmare, studiul arată că, în general, oamenii nu îşi urmează neapărat propriile preferinţe atunci când iau decizii, ci mai degrabă convingerile lor - uneori distorsionate - despre preferinţele lor. Aceste convingeri, la rândul lor, pot fi influenţate de factori externi, cum ar fi socializarea, părinţii sau valorile vehiculate în reclame. Potrivit lui Odermatt, cunoaşterea mai multor informaţii despre modul în care aceste influenţe afectează percepţiile individuale - şi, prin urmare, deciziile - ar putea fi utilă din punct de vedere politic - pentru a combate manipularea din partea „rechinilor” imobiliari, de exemplu.
Nu ştim neapărat ce este bun pentru noi
„În economie, în general, presupunem suveranitatea consumatorului. Cu alte cuvinte, că noi ştim ce este bun pentru noi”. Cu toate acestea, acest studiu arată că oamenii pot estima greşit factorul de fericire în cazul unei decizii importante, neacţionând astfel în interesul lor.
Pentru a combate această tendinţă, merită să ne examinăm propriile valori, mai ales înainte de a lua decizii majore. „Valorile materiale tind să fie supraestimate şi conduc adesea la prognoze incorecte. Prin urmare, valorile intrinseci par a fi o busolă mai bună în căutarea fericirii în viaţă decât valorile extrinseci”, conchid economiştii.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.