BILANŢ DNA | Iohannis, atac la Toader: Asistăm la încercarea clară de a subordona justiţia politicului. DNA, instituţie eficientă/ Kovesi: Nu alegem dosarele - VIDEO

Kovesi: Măsuri asiguratorii de 200 milioane euro. Alte peste 159 milioane trebuie să intre în buget

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a explicat, miercuri, că în dosarele Direcţiei, în 2017, s-au pus sechestre de peste 200 milioane euro, menţionând că alte peste 159 milioane urmează să fie confiscate de organele fiscale.

"Ca în fiecare an, a existat o preocupare pentru recuperarea pagubelor produse prin infracţiune. Măsurile asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei produse prin infracţiune este de peste 200 milioane Euro. Prin hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA judecătorii au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 159,5 milioane euro. Aceşti bani trebuie să intre efectiv în bugetul de stat. Este obligaţia organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid. Aceasta este contribuţia DNA la bugetul statului", a spus Laura Codruţa Kovesi.

"În multe dintre cauzele pe care le investigăm, deşi dovedim că sunt fapte penale, există situaţii în care reprezentanţii autorităţilor publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Refuzul de a recupera prejudiciul din bani publici este de neînţeles. Un astfel de refuz validează abuzul ca pe un comportament acceptat. 189 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de abuz în serviciu, anul trecut, iar măsurile asiguratorii instituite de procurorii anticorupţie au fost de 95 de milioane de euro. Aceste date ne arată că avem o situaţie îngrijorătoare, mai ales în ceea ce priveşte domeniul achiziţiilor publice", a mai precizat Kovesi.

De asemenea, procurorul şef al DNA a spus că anul trecut a fost unul dificil, menţionând că au fost trimişi în judecată în jur de o mie de inculpaţi, o treime dintre ei având funcţii importante.

"Aproximativ 1000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, în 2017. O treime dintre inculpaţii trimişi în judecată au avut funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante. 3 miniştri, 5 deputaţi, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost preşedinte al Camerei Deputaţilor în Parlamentul României şi 1 secretar general al unui minister au fost trimişi în judecată în urma investigaţiilor DNA. Aceste cifre ne arată că, de cele mai multe ori, cei care au comis infracţiunile sunt tocmai cei care aveau ca principală atribuţie conducerea în mod corect a instituţiilor sau gestionarea legală a bugetelor. Funcţiile de conducere le-au permis să abuzeze de banul public, să aprobe investiţii inutile, să favorizeze firmele agreate. (...) Deşi noi descoperim şi trimitem în judecată tot mai mulţi inculpaţi pentru fapte de corupţie, bugetele publice sunt în continuare prejudiciate prin fraude. Ne întrebăm dacă avem instituţii mai curate. Dacă eforturile Justiţiei în lupta cu corupţia nu trebuie completate cu măsuri", a declarat şefa DNA.

Iohannis: Asistăm la încercarea clară de a subordona justiţia politicului

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la bilanţul DNA pe anul 2017, că asistăm la încercarea de subordonare a justiţiei politicului şi a acuzat că mai multe persoane cu probleme penale s-au unit în încercarea de a discredita magistraţii care i-au anchetat.

"Din păcate, asistăm la manifestări virulente ale disperării şi încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA şi cu încercarea clară de a subordona justiţia politicului. Inadmisibil. Nişte inculpaţi şi condamnaţi penal, după ce au fost prinşi de instituţii, s-au unit pentru a discredita pe aceia care i-au cercetat", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la bilanţul DNA.

Şeful statului a dat exemplu DNA, despre care spune că a reuşit, cu 107 procurori, să soluţioneze 11.000 de dosare penale.

"Aşa cum spune şi proverbul: Minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă. Aceste acţiuni concentrate în plan mediatic nu au şanse de reuşită. Cei care le-au pus la cale sunt cei care au rămas în trecut, care trăiesc cu iluzia că puterea înseamnă privilegii şi se exercită prin abuz. Spre nenorocul lor, democraţia s-a consolidat în România, justiţia este acum independentă şi eficientă, iar spiritul civic al societăţii româneşti se manifestă în ultima vreme cu mult curaj.Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou şi vechi, dintre cei care trăiesc din corupţie şi cei care combat corupţia, dintre cei care se gândesc la viitorul acestei ţări şi cei care se gândesc doar la propriul viitor, va câştiga România modernă, europeană, care acţionează în baza valorilor democraţiei occidentale şi a statului de drept! Oare de ce mi-am amintit de sintagma democraţie originală? Cred că şi de acolo ni se trage ceva legat de corupţie şi abuzul de putere", a mai spus preşedintele.

Iohannis susţine că incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut au dăunat societăţii româneşti.

"În tot acest context intern, deloc liniştit, actorii sistemului de justiţie din România au dat dovadă de profesionalism şi unitate pentru apărarea principiilor care le guvernează activitatea. Am deplină încredere că instituţiile statului cu atribuţii în domeniu şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor vor continua să se manifeste atunci când independenţa justiţiei este în pericol", a afirmat Iohannis.

Iohannis, atac la Toader: DNA, instituţie eficientă. Evaluarea, subiectivă, tendenţioasă şi partizană

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la prezentarea raportului de activitate al DNA, că evaluarea făcută de Tudorel Toader activităţii DNA este subiectivă, tendenţioasă şi partizană, menţionând că eficienţa instituţiei este departe de a putea fi contestată.

"Cifrele nu mint, sunt obiective. În 2017 au fost soluţionate peste 3800 dosare, cu 16,5 % mai multe decât în 2016, şi trimişi în judecată aproape o mie de incuplaţi. Pe baza rechizitoriilor DNA, anul trecut, instanţele de judecată au condamnat definitiv 713 inculpaţi, ponderea achitărilor fiind de 12%, din care o pătrime ca efect a deciziei CCR prin care abuzul în serviciului a fost limitat doar la încălcarea legii nu şi a HG sau alte acte normative. Toate demonstrează că DNA este o instituţie care funcţionează eficient şi se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupţie, contrar unei evaluări subiective, tendenţioase şi partizane prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută. Eficienţa DNA este departe de a putea fi contestată", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a felicitat DNA pentru rezultatele de anul trecut.

Kovesi, despre achitări: În 2017, 92 de persoaneau fost achitate. Am dispus o verificare

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri, la prezentarea bilanţului DNA, că anul trecut au fost achitat 92 de persoane, iar alte 29 ca urmare a dezincriminării parţiale a abuzului în serviciu, menţionând că a demarat verificări pentru a stabili care au fost cauzele.

"În 2017, instanţele au condamnat 713 inculpaţi, printre care trei deputaţi, un senator, 28 de primari şi 30 de directori ai unor instituţii publice sau ai unor societăţi cu capital de stat. În 2017, au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea abuzului în serviciu, iar 29 ca efect al deciziei CCR privind abuzul în serviciu. A scăzut numărul de achitări cu 9%, fiind mai mic decât în 2016. Rămânem preocupaţi de îmbunătăţirea standardelor de calitate. Am dispus o verificare print-un ordin intern în care vom analiza aceste soluţii şi vom stabili dacă acestea sunt imputabile procurorilor care au stabilit acuzaţia sau celui care a prezentat-o în faţa instanţei", a declarat Codruţa Kovesi.

De asemenea, procurorul şef al DNA a precizat că 2017 a fost un an în care instituţia s-a confruntat şi cu probleme ce ţin de lege şi deontologie, menţionând că la nivelul Direcţiei sunt reguli interne mult mai stricte şi clare. Kovesi a făcut referire şi la Mihaiela Iorga şi Mircea Negulescu.

"Doi procurori au fost revocati din DNA, unul trimis în judecată, unul sancţionat disciplinar. Sunt cazuri singulare care nu caracterizează activitatea DNA. Am schimbat proceduri interne, am făcut controale şi am dispus măsuri pentru a monitoriza dacă mai sunt riscuri sau vulnerabilităţi", a spus Kovesi.

Kovesi: Procurorii nu au normă de rechizitorii. Nu alegem dosarele

Laura Codruţa Kovesi a declarat miercuri, la bilanţul DNA pe anul 2017, că procurorii anticorupţie nu îşi aleg dosarele, ca urmare a acuzaţiilor ministrului Justiţiei că au fost prioritizate cele cu impact mediatic. Kovesi anunţă că în 2017 au fost pe masa procurorilor 3.800 de dosare.

"Nu ne alegem dosarele care sunt de competenţa DNA. Procurorii nu au normă de rechizitorii. trebuie să stabilească adevărul judiciar pe baza de probe. (...) La finalul anului erau nesoluţionate 6.000 de cauze, aproape dublu faţăn de cât putem soluţiona anual", a declarat laura Codruţa Kovesi.

Procurorul şef al DNA a anunţat că numai în 2017 au fost soluţionate 3.800 de dosare, acesta fiind cel mai mare număr pentru instituţie.

"Într-un singur an, procurorii au audiat 23.000 de persoane, ceea ce arată la o medie că sunt 85 de persoane audiate pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente. Într-un singur dosar au fost audiaţi 1.000 de martori, au fost 55 de percheziţii, 35 de ridicări de documente, verificate 27 de societăţi comerciale. S-au luat măsuri faţă de 35 de inculpaţi. Acesta dosar are 465.000 de file ", a mai spus Kovesi.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a arătat, în raportul managerial prin care a cerut revocarea procurorului şef al DNA, că procurorii anticorupţie au prioritizat dosarele în duncţie de impactul mediatic.

Kovesi: S-au pierdut 148 milioane euro. Există interes la alte instituţii pentru a îi recupera?

Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat, la prezentaea raportului de activitate pentru 2017, că în urma deciziei CCR privind abuzul în serviciu s-au închis 275 de dosare, prejudiciul total fiind de 148 milioane de euro, precizând că ar fi necesar ca alte instituţii să recupereze banii.

"CCR a pronunţat o decizie privind abuzul în serviciu procurorii pot investiga acele fapte care prejudiciază bugetul prin încălcarea unei legi sau OUG. Ca procurori respectăm în totalitate decizia CCR şi dacă se produc prejudicii prin încălcarea legislaţiei secundare, în aceste situaţii nu mai putem reţine răspunderea penală. Au fost închise 275 de dosare, prejudiciul fiind de 148 milioane euro. În câte dintre aceste dosare închise ca efect al deciziei CCR celelalte instuţii ale statului au demarat proceduri pentru a stabili răspundere discipliară sau materială? Există interes la alte instuţii ale statului pentru a recupera banii aceştia pierduţi? În multe cauze, deşi dovedim că sunt fapte penale, reprezentanţii autorităţilor publice nu se constituie parte civilă", a spus Kovesi.

Tarcea, la bilanţul DNA: În alţi ani, masa de la prezidiu era mai lungă şi încăpătoare

Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat, miercuri, la bilanţul DNA, că şi-ar dori ca atacurile din ultima perioadă să nu aibă rezultat intimidarea celor care lucrează în slujba dreptăţii, magistratul precizând că în alţi ani masa de la prezidiu era mai lungă şi încăpătoare.

"Ştiţi câtă minciună şi manipulare e în spaţiul public. E momentul să observăm obiectiv şi imparţial cauzele dinăuntrul sistemului nostru, acele cauze care sunt de natură a genera suspiciuni şi neîncredere şi să le înlăturăm. Aţi observat - şi mă refer la justiţie în general, nu doar la procurori, aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru judecatori. Nu putem să ne prefacem că nu vedem că sămânţa neîncrederii a fost sădită şi începe să dea roade. Eu mi-aş dori ca atacurile nesfârşite din ultima perioadă să nu aibă drept rezultat intimidarea celor care lucrează în slujba dreptăţii. Nu mă pot abţine să nu precizez că particip la al cincilea bilanţ al DNA şi nu ştiu dacă mă înşel, dar parcă în alţi ani masa de la prezidiu era mai lungă şi mai încăpătoare. Vremurile sau vremea, nu pot să-mi dau seama. Tot datorită vremurilor şi vremii, mărturisesc că e prima oară când mi-am pus întrebarea dacă preşedintele ÎCCJ trebuie sa participe la bilanţul DNA", a spus Tarcea.

Vicepreşedinte CSM, despre avizul negativ dat cererii de revocare a şefei DNA: Nu e vorba de solidaritate între procurori

Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, spune că este nevoie ca procurorii din DNA să se gândească dacă sunt elemente care pot fi îmbunătăţite, susţinând că avizul negativ dat marţi de secţia de procurori din CSM revăcării şefei DNA nu a fost unul de solidaritate între procurori.

"Toţi membrii secţiei au anticipat efectele acestui aviz, chiar şi consultativ. Asigur opinia publică şi decidenţii implicaţi că nu este vorba despre solidaritate instituţională între procurori, ci este unul argumentat obiectiv şi vom dovedi acest lucru. (...) Trebuie să fie totuşi o temă de reflectie pentru toţi procurorii din DNA, din perspectiva solidarităţii instituţionale, modul de realizare a activităţii şi sunt două întrebări retorice: <<Întreaga activitate a DNA este una pozitivă sau pot fi elemente care pot fi îmbunătăţite?>> şi <<Toţi care sunteţi în DNA aţi făcut ca şeful DNA să fie un bun manager?>>", a declarat Codruţ Olaru, vicepreşedintele CSM, la bilanţul DNA.

Acesta spune că nu este suficientă susţinerea prin liste de semnături a procurorului şef al DNA.

"Nu cred că procurorul şef poate fi susţinut prin liste de semnături, ci de fiecare prin modul în care vă îndepliniţi activitatea. Eficienţa sau ineficienţa unui procuror şef este eficienţa sau ineficienţa structurii pe care o conduce, cu plusurile şi minusurile fiecăruia. Fac apel către procurorii anticorupţie din DNA la echilibru", a mai spus Codruţ Olaru.

Secţia de Procurori din CSM, din care face parte şi vicepreşedintele forului, Codruţ Olaru, a dat, marţi, aviz negativ la cererea de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Avizul este unul consultativ, şeful statului fiind cel care va lua o decizie în acest sens.

Lazăr: Magistraţii răspund şi penal. Poate vor să răspundă doar anumiţi magistraţi

"În ceea ce priveşte calitatea inculpaţilor, observăm că majoritatea covârşitoare are calitatea de demnitari. Alţi şase inculpaţi au calitatea de magistrat: trei judecători şi trei procurori. Se insinuează în public că magistraţii nu răspund. Rămâne ca dvs să evaluaţi că poate eu sunt subiectiv dacă spun că magistraţii răspund chiar şi penal. Sau poate vor să răspundă anumiţi magistraţi care au dat anumite soluţii şi cineva simte o anumită frustrare. Nu ştiu..", a declarat Augustin Lazăr.

Procurorul general al României susţine că 2017 a fost un an mai sensibil, însă magistraţii ajunşi la maturitate profesională "trebuie să demonstreze capacitatea de a rezolva lucrurile adevărate", pentru că "atunci când e oceanul liniştit, e uşor să navighezi".

"Corupţia rămâne în continuare un fenomen mai actual ca oricând şi, în niciun caz, corupţie nu e un brevet românesc, e un fenomen internaţional . (..) În rapoartele care au fost întocmite de experţii europeni până în prezent, DNA a fost evaluata ca fiind între primele cinci structuri europene recomandabile pentru schimburi de bune practici", a spus procurorul general.

Augustin Lazăr a precizat că Ministerul Public se confruntă cu lipsa ocupării în întregime a schemei de personal. "Trebuie să găsim resurse necesare la Ministrul Public ca să poată funcţiona şi dosarele să nu aştepte pentru că în perioada următoare sigura va veni cineva să întrebe de ce s-au prescirs".

Klaus Iohannis, întante de bilanţul DNA: Suntem departe de o revocare, tot mai departe

"O decizie astăzi, nu. Trebuie să aştept diferitele documente cum ar fi motivarea CSM. Suntem departe de o revocare, tot mai departe", a declarat Klaus Iohannis, la sosire.

Şi preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a ajuns la Cercul Militar.

La eveniment au fost invitaţi reprezentanţii mai multor instituţii din sistemul judiciar, dar şi preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului va participa la prezentarea bilanţului.

Ministrul Justiţiei a anunţat, marţi, în şedinţa Secţiei pentru Procurori a CSM, în care s-a dat aviz negativ cererii sale de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, că nu va participa la evenimentul în care se va prezenta raportul de activitate pentru 2017 al instituţiei.

Ministrul Justiţiei i-a reproşat procurorului şef DNA că nu a primit nici până acum raportul privind activitatea instituţiei.

"Raportul a fost finalizat de ieri (luni-n.r.)şi azi (marţi -n.r.) a fost înaintat raportul către invitaţii la bilanţ. Potrivit legii, raportul se trimite procurorului general care urmează să vă trimită dumneavoastră acest raport", a precizat Laura Codruţa Kovesi.

Procurorul şef DNA a arătat că, potrivit legii, raportul trebuie prezentat până în ultima zi a lunii februarie.

" (Raportul -n.r.) A fost trimis astăzi", a declarat Laura Codruţa Kovesi.

"Şi eu îl citesc la noapte", a replicat Tudorel Toader.

Prezentarea raportului de activitate are loc în perioada desfăşurării procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, aceasta fiind demarată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Avizul negativ dat, marţi, de Secţia pentru Procurori a CSM va fi motivat, iar ulterior va fi transmis preşedintelui României.

Klaus Iohannis şi-a exprimat susţinerea pentru activitatea DNA şi pentru procurorul şef al instituţiei după anunţul privind iniţierea procedurii de revocare.

Citeşte şi: CURSURI SUSPENDATE integral, miercuri, în Bucureşti şi în alte nouă judeţe/ În mai multe judeţe nu se face şcoală până la sfârşitul săptămânii

Citeşte şi: PÎCCJ: Avizul negativ al CSM confirmă inexistenţa unui temei legal pentru revocare

Citeşte şi: George Maior, fost director al SRI, CONFIRMĂ participarea lui Dragnea, Kovesi, Livia Stanciu şi Ponta la petrecerile SRI

Citeşte şi: Toader, înainte de verdictul CSM: Dezbaterea continuă, indiferent ce va decide CSM, preşedintele sau CCR, dacă va fi sesizată

Citeşte şi: Maior, după o audiere de şase ore în Comisia SRI: Au fost întrebări legate de relaţia SRI-Justiţie

Citeşte şi: Cum au votat membrii Secţiei pentru procurori a CSM în şedinţa în care au dat AVIZ NEGATIV cererii ministrului Justiţiei de revocare a Codruţei Kovesi. Cine a fost favorabil solicitării

Citeşte şi: Singurul oraş din România, aflat pe lista celor 100 de oraşe verzi ale lumii: foloseşte energie regenerabilă în proporţie de 99%

Citeşte şi: GRAUR cere îndepărtarea din structurile de decizie ale Ministerului Educaţiei a profesorilor plagiatori, inclusiv a ministrului Valentin Popa