Companiile cu peste 1.000 de angajaţi ar putea fi obligate să raporteze public impactul social şi de mediu

Toate companiile europene cu peste 1.000 de angajaţi ar putea fi obligate, începând de anul viitor, să raporteze public impactul social şi de mediu, a declarat, marţi, Dragoş Dehelean, coordonatorul European CSR Lessons - eveniment ce a adus la Bucureşti companii din 10 ţări.

Urmărește
214 afișări
Imaginea articolului Companiile cu peste 1.000 de angajaţi ar putea fi obligate să raporteze public impactul social şi de mediu

Companiile cu peste 1.000 de angajaţi ar putea fi obligate să raporteze public impactul social şi de mediu (Imagine: Shutterstock)

La European CSR Lessons, companiile participante prezintă studii de caz despre modul în care comportamentul responsabil al unor companii poate rezolva probleme grave ale societăţii, ale economiei sau ale mediului înconjurător.

Coordonatorul evenimentului, Dragoş Dehelean, a declarat că acest eveniment vizează pregătirea pieţei româneşti pentru practicile de responsabilitate socială şi creşterea transparenţei marilor companii, în contextul în care Comisia Europeană conştientizează o lipsă de încredere în companii şi doreşte să remedieze această problemă.

În opinia lui Dehelean, lipsa încrederii în companii vine de la factorii ce au declanşat criza, respectiv lipsa de tranparenţă şi tăcerea pe care au practicat-o societatea civilă, dar şi goana doar după profit, fără atenţie la cât de sustenabil este acel profit.

"Obiectivul Comisiei este să restabilească această încredere. În consecinţă, în octombrie anul trecut, CE a anunţat un pachet foarte ambiţios de măsuri care să stimuleze practicile de responsabilitate socială şi transparenţa marilor companii, în aşa fel încât consumatorii şi angajaţii să îşi recâştige încrederea în marile companii. În consecinţă, piaţa din România trebuie să fie pregătită pentru un astfel de moment", a explicat Dehelean.

El a precizat că, în România, acţiunile de CSR (responsabilitate socială) se rezumă doar la donaţii sau acte caritabile, fiind prea puţin focalizate pe adevăratele probleme ale societăţii.

"Haideţi să fim sinceri! Acţiunile de CSR la noi, pană acum, s-au rezumat la simple donaţii sau acte caritabile, care sunt necesare, care ajută o anumită categorie defavorizată, copii, bătrâni etc., dar nu suntem pregătiţi pentru adevărata transparenţă, nu sunt companiile pregătite să răspundă întrebărilor presante şi urgente ale publicului. În consecinţă, era nevoie de un astfel de eveniment, în care să vedem exemple din alte ţări europene, cum se comportă acolo companiile în contextul unei societăţi civile mult mai active, care urmăreşte cu mult mai multă atenţie activitatea companiilor. De exemplu, societatea civilă din Marea Britanie sau din Franţa vrea să ştie de unde provine ciocolata pe care o mănâncă. Dacă provine din ţări în curs de dezvoltare, în care se foloseşte munca sclavilor, e o problemă pentru francezi sau pentru germani", a mai spus coorodonatorul European CSR Lessons.

În opinia sa, motivele pentru care s-a intrat în perioada de criză sunt "lipsa de transparenţă, lăcomia companiilor", adică exact opusul lucrurilor ce încearcă să fie promovate ca bună practică la Bucureşti.

Dragoş Dehelean a mai spus că publicul şi societatea civilă sunt cei care reacţionează şi desfăşoară campanii pentru a civiliza şi pentru a trage semnale de alarmă despre comportamentul greşit al companiilor, dar a atras atenţia şi asupra importanţei cadrului legislativ, care lasă sau nu loc de transparenţă.

"Există multe ţări, inclusiv Danemarca, care obligă toate marile companii să facă public impactul lor asupra societăţii. Acelaşi lucru se va întâmpla la nivelul tuturor statelor membre", a mai spus Dehelean.

El a mai spus că România este la început în ce priveşte implicarea companiilor în problemele societăţii şi transparenţa, arătând că, deşi au apărut unele rapoarte, nu toate sunt corect întocmite.

"Unele sunt mai bune, în sensul de sincere. Pentru că trebuie să fii sincer. Pentru că poţi să faci un raport şi să fie, de fapt, o broşură de PR în care să te lauzi că ai dat o mare sumă de bani pentru nu ştiu ce, sau ai organizat un eveniment, dar uiţi de marile probleme din industria ta", a explicat coordonatorul European CSR Lessons.

Dehelean a subliniat, cu acelaşi prilej, că marea problemă nu o constituie însă doar direcţiile către care se orientează companiile care au acţiuni de CSR, ci companiile care nu sunt dispuse să facă aşa ceva.

"Noi credem, şi nu doar noi, dar şi CE şi forurile politice europene cred, că nu mai e doar o problemă de opţiune, ci de obligativitate, iar obligativitatea va veni pe fond legislativ care trebuie să aibă un corespondent şi în societatea civilă. O companie nu mai are ca funcţie principală profitul, ci sustenabilitatea. (...) Una dintre pârghiile legislative este obligarea tuturor companiilor cu mai mult de 1.000 de angajaţi să îşi raporteze public impactul social şi de mediu. Există o directivă europeană în lucru, care va fi publicată până la finalul ultimului semestru şi va intra în legislaţia naţională a statelor membre undeva la începutul anului 2013", a mai spus coordonatorul European CSR Lessons.

În cadrul "European CSR Lessons", eveniment care se desfăşoară marţi şi miercuri, vor fi prezentate studii de caz privind reducerea impactului de mediu, produse şi operaţiuni responsabile, dezvoltarea comunitatilor locale, incluziune şi stakeholder engagement.

De asemenea, sunt organizate dezbateri pe teme precum "Care trebuie să fie relaţia companiilor cu societatea şi comunităţile locale?" şi "Lecţia crizei economice: mai poate exista profit sau progres tehnologic fără responsabilitate?".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici