CONFLICTUL juridic dintre Parchetul General şi Parlament: CCR a fixat termenul până la care părţile pot trimite punctele de vedere

"În data de 8 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către Preşedintele Camerei Deputaţilor cu o „cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte", se arată în anunţul CCR.

Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale au decis că pe 22 octombrie este termenul pentru trimiterea către instituţie a punctelor de vedere ale părţilor, urmând ca CCR să stabilească o dată pentru şedinţa de judecată în care vor fi citate părţile implicate în conflict.

"Sesizarea constituie obiectul Dosarului nr.1494E/2018. Conform procedurii prevăzute de art.35 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost stabilit termenul de 22 octombrie 2018 înăuntrul căruia părţile aflate în conflict îşi pot exprima, în scris, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia. Termenul pentru şedinţa de judecată va fi stabilit la o dată ulterioară, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(2) din Legea nr.47/1992: <<(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere>>", conchide sursa citată.

Camera Deputaţilor a sesizat, luni, Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict între Parchet şi Parlament, legat de protocolul SRI-Parchetul General din anul 2016, au spus surse politice pentru MEDIAFAX.

Potrivit surselor citate, sesizarea la CCR a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat, luni, atribuţiile, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial. „În data de 8 octombrie 2018, atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor vor fi exercitate de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor”, potrivit deciziei publicată, luni, în Monitorul Oficial.

Pe 25 septembrie, Florin Iordache a declarat, în şedinţa Comisiei juridică a Camerei Deputaţilor, în cadrul dezbaterilor privind OUG 6/2016, că prin semnarea protocolului cu SRI în anul 2016, procurorul general, Augustin Lazăr, a transformat Serviciul Român de Informaţii în organ de cercetare penală, astfel SRI primind puteri sporite.

"Din punctul meu de vedere, protocoalele sunt inadmisibile şi modul în care Procurorul General a semnat aceste protocoale sunt de natură să creeze un conflict constituţional şi ne gândim foarte clar să declanşăm un conflict constituţional datorită faptului că prin semnarea de către Procurorul General a acestor protocoale, mă refer şi la cel din 2009 şi la cel din 2016, a venit să adauge la Codul de Procedură Penală. (...) Prin semnarea acestor protocoale, procurorul general a venit să adauge la CPP şi a transformat SRI în organ de urmărire penală. Noi analizăm dacă nu este vorba despre un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm Curtea Constituţională", a explicat Iordache.

Citeşte şi: Primul spectacol de teatru inspirat de incendiul din Colectiv are premiera pe 27 octombrie, la Centrul Naţional al Dansului

Citeşte şi: Tăriceanu: Observaţiile din raportul Comisiei de la Veneţia nu ridică probleme de constituţionalitate

Citeşte şi: DECLARAŢIA ZILEI: Contre între ministrul Justiţiei şi Procurorul General al României pe tema Ministerului Public

Citeşte şi: „Dor de mami...”: Iubitul Elenei Udrea a postat o nouă fotografie cu fetiţa cuplului

Citeşte şi: Negoiţă loveşte în PSD: Mă întreb câte lucruri se puteau face pentru cetăţeni cu banii cheltuiţi pe referendum