Copii în vizită la Palatul Parlamentului: "Câte vieţi o fi-nghiţit măgăoaia asta? "

Cei aproape 40 de elevi de gimnaziu şi liceu s-au dovedit profund încântaţi de monumentala construcţie situată pe Dealul Arsenalului. Evadând din agitaţia oraşului, au fost încântaţi să găsească în interiorul fostei Case a Poporului o atmosferă cu care nu se mai întâlniseră până atunci.

Încă de la intrare, pe copii i-a încântat filtrul de securitate prin care trebuie să treacă vizitatorii: departe de vreo crispare, ei au fost amuzaţi de percheziţiile cu detectorul de metale - stăteau în poziţie de drepţi şi chicoteau, imaginându-se în felurite situaţii. "Parcă am fi la aeroport", a spus o fetiţă. "Parcă am fi terorişti şi am vrea să punem bombă", a râs un băieţel. "Turul de anul trecut s-a ţinut la Palatul Cotroceni şi a fost mai lejer, nu era aşa de multă stricteţe", a fost concluzia generală a oaspeţilor.

Dar maximul amuzament al copiilor şi adolescenţilor l-a reprezentat ghidul, o tânără cu puţin trecută de 20 de ani, care, în special în primul sfert de oră, i-a avertizat obsesiv pe vizitatori că riscă să îşi piardă slujba dacă aceştia nu o ascultă, se pierd de grup, fotografiază neautorizat etc. "Proletara zilelor noastre"; "Să-i cântăm «Internaţionala»", au fost comentariile şoptite ale unor liceeni.

Depăşind inabilităţile călăuzei, musafirii au urmat-o prin toate sălile principale ale palatului, ascultându-i explicaţiile, în timp ce priveau înmărmuriţi sălile imense, decorate cu tone întregi de marmură (dintre care cea mai spectaculoasă li s-a părut cea roz de Ruşchiţa), cu covoare "grele ca păcatele oamenilor" (a şoptit o voce de copil), lucrate la Cisnădie, fiecare adecvat la aspectul general al sălii în care se afla, cu cristalul de Mediaş din enormele candelabre, cu draperiile brodate de călugăriţele de la Agapia şi Văratec şi multe altele. "Câte vieţi o fi-nghiţit măgăoaia asta?", s-a auzit la un moment dat o întrebare care nu a primit însă răspuns.

Copiii proveneau din cele mai diverse medii: de la Târgu-Mureş la Topliţa şi de la Miercurea-Ciuc la Comandău, un sat izolat din judeţul Covasna. "Înainte, se putea ajunge acolo pe un plan înclinat, o minune a tehnicii sfârşitului de secol XIX, dar a fost distrus, lăsat în paragină după '90", a declarat Angela Bîrsan, una dintre organizatoarele excursiei.

Elevii erau premianţi ai concursului "Carte frumoasă, cinste cui te-a scris", concurs de limbă şi literatură română pentru minorităţile etnice. Scopurile acestei competiţii sunt de a dezvolta abilităţile de comunicare în limba română ale unor elevi care nu au posibilitatea de a o folosi în afara orelor de curs, precum şi, în ultimă instanţă, de a ajuta la integrarea acestor elevi în comunităţile de români, de a întreţine bune relaţii între români şi minorităţi, au declarat cele două organizatoare ale excursiei, Angela Bîrsan (vicepreşedintele Asociaţiei Comunitare Româneşti - ACROM) şi Maria Sturzu (profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic "Márton Áron" din Miercurea-Ciuc).

Concursul, aflat la a zecea ediţie, are loc la Miercurea Ciuc. El a fost inaugurat la Băile Tuşnad între câteva şcoli, unde au participat mai multe zeci de elevi, iar de atunci numărul participanţilor a crescut constant. Aria, de asemenea, s-a extins de la Tuşnad la Miercurea-Ciuc, la Sfântu Gheorghe, iar anul acesta a fost cel dintâi în care a participat şi municipiul Târgu-Mureş. Competiţia a pornit dintr-o iniţiativă a profesorului Maria Sturzu, care a simţit nevoia să vină în sprijinul elevilor care au maghiara drept limbă maternă. "Copiii de etnie maghiară participă la olimpiada de limba română, dar mai ales cei care sunt în zonele de contact mai larg cu partea românească: Târgu-Mureş, Topliţa, Miercurea-Ciuc, Sfântu-Gheorghe", a explicat Angela Bîrsan, vicepreşedintele Asociaţiei Comunitare Româneşti (ACROM).

"În zonele de contact cu românii, copiii au unde să socializeze şi să înveţe limba română. De pildă, am fost în sate în care numai poliţistul ştie limba română, că nevastă-sa este unguroaică. Copiii ştiu limba română dacă îi învaţă taică-său, şi, de obicei, nu stă pe-acasă. Vă dau un singur exemplu, concret: la Vârşag, undeva în spatele lacului Zetea (jud. Harghita - n.r.), ei vorbesc între ei numai limba maghiară. Spunea primarul de acum 6-8 ani că oamenii trebuie să înveţe limba română, că, dacă vor să vândă un lemn la Braşov, nu ştiu să câştige bani pe el, că nu ştiu să facă comerţul ăla de doi lei în limba română. Şi atunci, pe vremea aceea, a apărut ideea că e nevoie de gesturi care să încurajeze învăţarea limbii române, să-i sprijine, să le facă plăcere şi trebuie stimulaţi într-un anumit fel. Şi o astfel de competiţie este binevenită. E nevoie de competiţie în limba română la un alt nivel decât cel pe care îl pretinde Olimpiada Naţională", a adăugat vicepreşedintele ACROM.

"Valoric, concursul a crescut, pentru că, dacă la început veneau grupuri masive de copii şi mai bine, şi mai puţin pregătiţi, era OK, ne bucuram pentru număr. Acum, în schimb, este o competiţie destul de serioasă, încep să vină elevi cu note mari - copii buni şi foarte buni. Începând cu anul viitor, ne vom axa mai mult pe partea de creaţie, pe talentul copilului", a declarat Maria Sturzu.

De altfel, o elevă de clasa a X-a a fost premiată pentru o lucrare despre condiţia scriitorului contemporan, în care a făcut o paralelă între Mircea Cărtărescu şi Simona Popescu, pe de o parte, şi Umberto Eco şi Ernesto Sábato de cealaltă parte.

Un alt elev, din clasa a VI-a, a primit premiu pentru o creaţie despre prietenie: dezamăgirea produsă de un prieten care nu îşi ţinuse promisiunea că va participa la un meci de fotbal de-ale lui i-a adus o recompensă în cadrul acestui concurs.

Concursul este organizat de mai multe şcoli din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş şi este sprijinit de inspectoratele şcolare locale. Angela Bîrsan şi Maria Sturzu au aflat abia la faţa locului că invitaţia de vizitare a Palatului Parlamentului a fost lansată de deputaţii PSD Mircea Duşa şi Georgian Pop.

(Material realizat de Valentin Busuioc, valentin.busuioc@mediafax.ro).