Creveţii asiatici au ajuns în apele din România! O delicatesă care ameninţă ecosistemul

  • Crevetele oriental de apă dulce a fost identificat în Dunărea românească şi are un potenţial invaziv ridicat.
  • Specia se înmulţeşte rapid, concurează cu racii autohtoni şi poate afecta populaţiile de peşti.
  • Prădătorii naturali din Delta Dunării ar putea menţine sub control populaţia acestor creveţi.
Urmărește
2569 afișări
Imaginea articolului Creveţii asiatici au ajuns în apele din România! O delicatesă care ameninţă ecosistemul

Sursa foto: Mihai Marinov

O nouă specie de creveţi a fost descoperită în apele dulci ale României, iar vestea este cel puţin surprinzătoare. Este vorba despre crevetele oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense), originar din Asia, care s-a răspândit în Europa de Est şi acum pare să fi ajuns şi în Dunărea românească. Deşi este considerat o delicatesă în ţările asiatice, biologii avertizează că prezenţa sa ar putea afecta echilibrul ecosistemelor locale. Această descoperire a fost semnalată de Reţeaua pentru Natură Urbană în cadrul podcastului Dialog pentru Natură, unde biologul Aurel Năstase a explicat în detaliu cum a ajuns această specie în România şi ce implicaţii ar putea avea asupra ecosistemului.

Cum au ajuns creveţii asiatici în România?

Potrivit biologului Aurel Năstase, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” (INCDDD), crevetele oriental de apă dulce a fost introdus în fostul spaţiu sovietic pentru a servi drept hrană pentru crapii chinezeşti, o specie folosită în acvacultură. Cu timpul, ruşii au descoperit că aceşti creveţi sunt gustoşi şi au început să îi cultive pentru consum. Însă, din cauza unor inundaţii, o parte dintre aceştia au scăpat din fermele piscicole şi s-au răspândit în râurile din regiune.
 
Primele semnalări oficiale în România au apărut în 2020, când creveţii au fost identificaţi pe braţul Chilia al Dunării. De atunci, aceştia şi-au extins treptat arealul, iar în prezent există suspiciuni că au ajuns în amonte de Galaţi. Se pare că au migrat printr-o combinaţie de rute naturale, folosindu-se de apele salmastre din nord-vestul Mării Negre pentru a avansa în râurile mari care se varsă în mare, precum Dunărea, Nistrul, Niprul şi Bugul.

O specie invazivă cu potenţial periculos

Crevetele oriental de apă dulce nu este doar o curiozitate exotică, ci şi o specie invazivă, capabilă să se reproducă rapid şi să creeze dezechilibre în ecosistemele în care ajunge. Femela poate depune până la opt ponte pe an, ceea ce favorizează o expansiune accelerată.
 
Un alt motiv de îngrijorare este faptul că aceşti creveţi pot transmite boli la care racii autohtoni nu au imunitate, crescând riscul de declin al acestora. În plus, fiind omnivori cu o dietă predominant carnivoră, creveţii asiatici de râu concurează direct cu racii autohtoni pentru hrană şi pot consuma icrele unor specii de peşti, afectând astfel reproducerea acestora.

Ecosistemul Deltei Dunării – o barieră naturală?

Chiar dacă aceşti creveţi se pot înmulţi rapid, există un factor care le-ar putea limita expansiunea: prezenţa prădătorilor naturali. În Delta Dunării, speciile precum ştiuca, şalăul, somnul, vidrele şi păsările ihtiofage (egrete, cormorani, corcodei) se hrănesc cu aceşti creveţi, ceea ce ar putea menţine sub control populaţia acestora. Biologii subliniază că protejarea acestor prădători şi a habitatelor în care trăiesc ar putea reprezenta o metodă naturală de prevenire a unei invazii masive.

Oportunitate culinară: să îi gătim înainte să devină o problemă?

Dacă există un aspect pozitiv al prezenţei acestei specii, acesta este potenţialul culinar. Creveţii orientali de apă dulce sunt consideraţi o delicatesă în Asia şi au avantajul că se curăţă mai uşor decât racii. Potrivit biologilor, recoltarea sustenabilă a acestora ar putea deveni o soluţie viabilă pentru a le ţine sub control expansiunea.
 
Aşadar, poate că răspunsul la această invazie este simplu: să îi gătim cu usturoi şi să ne bucurăm de gustul lor delicios, reducând astfel impactul asupra mediului!

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici