Deputaţii au modificat din nou Legea privind statutul magistraţilor, după decizia CCR

Camera Deputaţilor a votat în calitate de prim for sesizat, urmând ca proiectul să intre la Comisia specială pentru legile justiţiei condusă de Florin Iordache, apoi în plenul Senatului, for decizional. Deputaţii au adoptat modificările legii 303 cu 181 voturi "pentru", 74 "împotrivă" şi 5 abţineri.

Curtea Constituţională a României a admis pe 19 aprilie i mai multe sesizări ale PNL, USR şi ÎCCJ privind neconstituţionalitatea unor articole din actul normativ ce modifică Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, drept urmare legea urmând să se reîntoarcă în Parlament.

Articolele declarate neconstituţionale de către CCR în legea de modificare a legii privind statutul procurorilor şi judecătorilor sunt: articolul 5, art. 7, art.19, art. 56, 75 şi 96.

Acestea prevăd:

-art.5 alin.(1) lit.b), c) şi d)]; Funcţiile de judecător, procuror, magistrat asistent şi asitent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private cu excepţia: b) funcţiilor din structurile judecătoreşti ,Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare şi Şcolii Naţionale de Grefieri. c) funcţiilor din cadrul Ministerului Justiţiei sau funcţiilor subordonate acestuia, d) funcţiile prevăzute la punctele b ) şi c) pot fi ocupate doar prin detaşare

-art.7 alin.(7) teza a doua]; Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. 6 poate fi contestat în instanţă de către orice persoană care jusrtifică un interes legitim, conform legii contenciosului administratoiv nr 554/ 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile prevăzute la art. 7 din legea nr 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.

art.19 alin.(2)];- o comisie de examinare teoretică şi practică va fi alcătuită din 7 persoane: 5 judecători, un avocat şi un profesor universitar, desemnaţi de secţia pentru judecători a CSM dintre judecătorii sau avocatii cu cel puţin 12 ani vechime în profesioe şi dintre cadrele didactice ale facultăţii de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani. altă comisie de examinare teoretică şi practică va fi alcătuită din şapte persoane: 5 procurori, un avocat, un profesor universitar desemnaţi de Secţia pentru procurori ai CSM dintre procurorii sau avocaţii cu cel puţin 12 ani vechime în profesie, şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani.

-art.56- articolul abrogat prevedea: La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55, judecătorii sau procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.

- art.75 alin.(2)]- sesizările privind apărarea independenţei autprităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează, la cerere sau din oficiu, de plenul Consiliului Superior al magistraturii, cu avizul conform fiecărei secţii

-art.96 alin.(3) şi (4)]- (3) există eroare judiciară atunci când, în cadrul procedurilor judiciare: a) s-au încălcat norme de drept material sau procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale, absolute ale persoanei. b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil, a normelor de drept material sau procesual, s-a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei. 4) dispoziţiile alineatului 3 se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de Procedură Penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul Civil şi Codul de procedură Civilă.

Prin urmare, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor urmează să fie reexaminate pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Obiecţia de neconstituţionalitate a legii a fost făcută de 89 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, dar şi de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Este pentru a doua oară când modificările Legii 303 revin la Parlament, după decizii ale Curţii Constituţionale.