DOSARUL REFERENDUMULUI: DNA cere pedeapsă cu executare pentru Liviu Dragnea. Ministrul îşi susţine nevinovăţia

Dragnea: Susţin în continuare cu tărie nevinovăţia mea

Ministrul Liviu Dragnea a declarat, miercuri, la ieşirea de la instanţa supremă, că îşi susţine în continuare cu tărie nevinovăţia în dosarul Referendumului, menţionând că a fost "destul de afectat", după ce a văzut oameni bătrâni, dar şi tinere printre inculpaţi.

"Susţin cu tărie nevinovăţia mea. Am spus că acuzaţiile aduse pleacă de la o premisă profund greşită, ceea ce ar putea avea consecinţe, în sensul că nu va mai avea nimeni curaj să organizeze campanii electorale, iar unii cetăţeni ar putea înţelege că dreptul la vot este oi infracţiune şi nu vor mai vrea să voteze", a declarat Dragnea.

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a mai spus că, după aproape trei ani de proces, nu mai are emoţii, dar a fost "destul de afectat" să-i vadă pe ceilalţi inculpaţi, printre care oameni bătrâni, dar şi tinere.

"Sunt destul de afectat după ce am văzut toţi inculpaţii acolo în sală, oameni bătrâni, fete tinere, fete care au început să plângă, o fată însărcinată, iar asta m-a afectat cel mai mult", a spus Dragnea.

El a mai spus că atât el, cât şi avocatul său sunt suprinşi de noua acuzaţie a DNA potrivit căreia ar fi vorbit cu martori şi le-ar fi spus ce să declare.

"Am rămas surprins şi eu, şi avocatul meu, nu numai de faptul că în faţa unei instanţe, la Curtea Supremă, cineva îşi dă cu părerea făcând asemenea afirmaţii pur şi simplu", a declarat Dragnea.

Întrebat ce îşi reproşează în legătură cu acest proces, Dragnea a răspuns că "nu poţi să-ţi reproşezi faptul că exişti sau faptul că faci parte dintr-un partid politic sau faptul că ai fost parte dintr-o echipă mare de la PSD, PNL, PC, care împreună cu aproape 7,4 milioane de români au votat la referendum".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a rămas miercuri în pronunţare în dosarul Referendumului, în care Liviu Dragnea este judecat pentru fapte de corupţie, şi a stabilit să ia o decizie, pe fond, în 6 mai.

Citeşte şi: ICCJ decide în 6 mai dacă îl va condamna pe Liviu Dragnea în dosarul Referendumului

Judecătorii instanţei supreme au ascultat miercuri pledoariile acuzării şi apărării, dar şi ultimul cuvânt al tuturor inculpaţilor în dosarul Referendumul, în care este judecat pentru fapte de corupţie şi ministrul Dezvoltării şi Administraţiei Liviu Dragnea.

După ce procurorul a cerut condamnarea acestuia la o pedeapsă cu executare, fără a menţiona şi cuantumul pedepsei, avocatul lui Liviu Dragnea le-a spus judecătorilor că DNA trebuia să dovedească că clientul său a cunoscut caracterul necuvenit al votului.

"Chiar DNA decide că inculpatul nu a săvârşit vreo acţiune de determinare la legea electorală. Nu suntem de acord cu această argumentare, dacă am fi de acord am goli de conţinut procesul electoral, în acest dosar nu am găsit măcar o probă care să arate că o persoană a fost constrânsă să vină la vot", a spus avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazar.

În ultimul cuvânt în faţa judecătorilor Liviu Dragnea a declarat că, în opinia sa, acuzaţiile care i-au fost aduse "pleacă de la o premisă greşită şi periculoasă pentru România".

"Nimeni nu va mai îndrăzni să cheme cetăţenii la vot, în vreme ce această prezenţă la vot reprezintă un folos pentru democraţie. Susţin nevinovăţia, am credinţă că acţiunile mele au respectat legile ţării, am adus argumente şi probe pentru a fi achitat", a spus Dragnea.

Pe de altă parte, Liviu Dragnea a spus, când a ajuns la instanţa supremă, că nu a găsit în rechizitoriul procurorilor nicio probă pentru faptele pentru care este judecat.

"Sper să fiu achitat, pentru că n-am găsit în rechizitoriu vreo probă prin care să se dovedească că aş fi făcut faptele pentru care am fost trimis în judecată", a afirmat Liviu Dragnea.

Reprezentantul DNA, prezent miercuri la dezbaterile finale din dosarul Referendumului, le-a cerut judecătorilor instanţei supreme ca Livu Dragnea să fie condamnat la o pedeapsă cu executare în acest caz.

"Considerăm că martorii propuşi în apărare au discutat înainte de termen cu inculpatul pentru a cădea de acord cu ce să spună în instanţă", a menţionat procurorul.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

În dosarul Referendumului, la termenul din 11 martie, au fost audiaţi ca martori premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşă.

Liderul PSD, Victor Ponta, a arătat în declaraţia sa că mesajele sms de campanie nu sunt făcute de liderii politici, ci de consultanţi politici, fiind aprobate de către echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipă de reacţie rapidă, fără consultarea liderilor.

El a adăugat imediat că nu ştie dacă lui Dragnea i s-a cerut acordul pentru conţinutul mesajul transmise prin sms la referendumul din 2012, dar că el personal, dacă ar fi fost consultant, şi-ar fi dat imediat acordul, deoarece prezenţa la vot, care putea fi astfel impulsionată, este o expresie a esenţei democraţiei. "Din echipa de creaţie cunosc că făceau parte Bogdan Teodorescu, Dan Mihalache de la PNL, oameni politici şi din afara partidelor", a precizat Ponta.

Ponta a arătat faptul că sms-urile erau semnate doar "Liviu Dragnea", nu şi "PNL" sau "Hellvig", prin faptul că Dragnea avea doar o funcţie politică, în timp ce toţi ceilalţi, inclusiv Hellvig, aveau şi funcţii în Guvern, astfel că era firesc să nu fie implicaţi direct în campanie. "Nu cunosc cine coordona centrul de transmitere a mesajelor. Era personal tehnic, angajaţi PSD şi PNL, nu cunosc nume", a mai spus Ponta.

Întrebat de magistraţi dacă a primit în ziua referendumului, de la numărul 1855, un sms cu semnătura "Liviu Dragnea", Ponta a răspuns: "Nu-mi amintesc dacă am primit pe telefonul personal, dar cunoşteam că se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv îndemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitară, publicitară", a spus Ponta.

Ponta a mai arătat că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu "Da" sau "Nu".

În dosarul instrumentat de procurori există suspiciunea că sistemul de sms-uri conţinea o bază de date cu numărul de telefon al persoanei care raporta datele şi cu secţia din care raporta, către care era transmis un mesaj, de la numărul 1855, cu înştiinţarea că trebuie raportate separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.