Duşa spune că va discuta cu Dragnea pentru a deconta lucrări la Deveselu de circa 4,5 milioane lei

Ministrul Mircea Duşă s-a întâlnit, marţi, cu primarul din Deveselu, Ion Aliman, cu care a discutat despre lucrările care au loc în localitate, dar şi la baza militară, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ulterior, Duşa a vizitat stadiul lucrărilor din interiorul bazei militare, fiind însoţit de reprezentanţi ai Armatei, presa neavând acces.

"Am dorit să verific stadiul lucrărilor atât de la baza de la Deveselu, cât şi a lucrărilor exterioare, cele care erau în sarcina Consiliului Local Deveselu. În bază lucrările sunt deja în grafic, atât lucrările pe care le face partea română, cât şi cele pe care le face partea americană. Vorbesc de lucrările care vizează iluminatul perimetral, securitatea perimetrală, cât şi cele de la pavilioanele care urmează să găzduiască militarii care vor desfăşura misiunile", a afirmat Duşa.

El a spus că în localitate lucrările la reţeaua de apă şi de canalizare sunt terminate, primarul precizând că mai trebuie făcute câteva "retuşuri".

"La reţeaua de apă şi cea de canalizare, lucrările sunt finalizate în proporţie de sută la sută. Urmează să discut cu vicepremierul Liviu Dragnea referitor la decontarea lucrărilor executate şi mă refer la 1,5 milioane de lei pentru reţeaua de apă şi 2,9 milioane de lei pentru cea de canalizare. Şi, de asemenea, să aloce 170.000 de lei pentru branşamentul şi racordul electric la staţia de epurare", a precizat Duşa.

Ministrul a mai afirmat că este vorba despre "lucrări complexe care vor crea posibilitatea ca în 2015, prin parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA, baza de la Deveselu să fie operaţională".

"Aţi văzut că s-a făcut primul exerciţiu reuşit cu interceptori SM3 şi aţi văzut că a fost un experiment reuşit şi, pentru operaţionalizarea bazei, receptorii vor fi amplasaţia în locaţia lor", a menţionat Duşa.

Întrebat despre informaţiile potrivit cărora avioane ruseşti au survolat Marea Neagră, în apropierea spaţiul României, Duşa a răspuns: "Nu sunt. Sunt avioane de patrulare şi supraveghere, n-au cum să survoleze, dar aşa cum am mai precizat, împreună cu NATO, săptămânile trecute, am organizat misiuni de supraveghere aeriană cu acele avioane AWACS şi cu avioane de vânătoare din dotarea Forţelor Aeriene".

În 25 aprilie, Mircea Duşa declara, la Târgu Mureş, că, odată cu izbucnirea crizei din Ucraina, avioane de tip Awacs ale NATO, precum şi avioane de vânătoare MIG 21 Lancer execută zilnic, în spaţiul aerian al ţărilor de graniţă ale Alianţei, misiuni de supraveghere şi de poliţie aeriană.

Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, aflat săptămâna trecută în vizită la Bucureşti, afirma că România s-a angajat la amplasarea scutului antirachetă, spunând că "suntem pe drumul cel bun" în a deschide baza de la Deveselu.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu declara, la jumătatea acestei luni, la Conferinţa Internaţională de Securitate GLOBSEC de la Bratislava, că nu există întârzieri în ceea ce priveşte amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu, prevăzut a deveni operaţional în 2015, fiind asigurate, totodată, sursele de finanţare necesare.

La sfârşitul lunii aprilie, Frank Rose, adjunctul secretarului de stat pentru politica spaţială şi de apărare, spunea că proiectul de buget pe 2015 include fonduri pentru terminarea lucrărilor la baza Deveselu, precum şi pentru dezvoltarea interceptorilor care vor fi amplasaţi în România.

Frank Rose spunea că proiectul de buget pe 2015, prezentat în luna martie de preşedintele Barack Obama, prevede o sumă de 8,5 miliarde de dolari pentru programele de apărare antirachetă, bani care vor fi alocaţi pentru investiţii în sistemul de apărare antirachetă din SUA şi în cele din ţările aliate.

Ceremonia de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă de la Baza Militară Deveselu a avut loc la 28 octombrie 2013, în aplicarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România din 13 septembrie 2011.

România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, în cadrul scutului american antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Baza ocupă un teren de aproximativ 175 de hectare şi în ea vor fi staţionaţi aproximativ 200 de militari şi tehnicieni americani.

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, spunea că statul român are misiunea de a realiza lucrări de amenajare, iar partenerii americani de dotare a bazei, care trebuie să fie operaţională din 2015.

Potrivit acestuia, statul român a alocat 8 milioane de lei în 2013 pentru amenajarea bazei de la Deveselu, urmând a aloca bani şi în 2014 şi 2015 pentru această facilitate militară.

În 2014 statul român trebuie să realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militarii români.

Compania americană KBR a anunţat, în iulie 2013, că a obţinut un contract în valoare de 134 milioane dolari de la Corpul de Ingineri al Armatei americane în Europa pentru a construi instalaţiile primului sistem de apărare antirachetă în Europa, la Deveselu.

Potrivit acestui contract, KBR va muta structura unei clădiri de patru etaje, în care va fi instalat un radar, de pe Coasta de Est a Statelor Unite în România. De asemenea, firma anunţă că va construi în România diverse instalaţii şi infrastructura necesară susţinerii sistemului AEGIS, inclusiv drumuri, clădiri pentru asistenţă, comunicaţii, securitate şi utilităţi.

Lucrările includ construirea instalaţiei de lansarea rachetelor, clădirea pentru radarul Aegis, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri de comandament, stocare şi transmisiuni, construirea zonei de locuit şi crearea de sisteme de securitate fizică (intrări, perimetre).

Amplasamentul de la Deveselu va consta dintr-un sistem radar pentru dirijarea tirului şi sistemul Aegis de comandă, control şi comunicaţii aferent. Separat, va găzdui un număr de module de lansare care conţin sisteme de interceptare SM-3.