Video INTERVIU INTEGRAL „Gândurile lui Cristoiu”: Dacă e ales altcineva decât Dăncilă o luăm de la capăt. Dublă comandă, moţiune împotriva propriului premier

În toate sondajele şi ale PSD-ului şi al PNL-ului, pe care le cunosc eu, Mihai Gâdea este trecut, este sondat

Monica Mihai: Ziceaţi în ediţiile trecute de Mihai Gâdea.

Ion Cristoiu: Eu continui să susţin deşi el...

Monica Mihai: El a negat, a spus că nu va candida.

Ion Cristoiu: Eu pot să vă dau ca o dezvăluire, în toate sondajele şi ale PSD-ului şi al PNL-ului, pe care le cunosc eu, el este trecut, este sondat. Că vrea el, că nu vrea el, e sondat, deci ştiu.

Monica Mihai: E posibil să fie sondat fără acordul lui, adică să nu fi discutat nimeni cu el?

Ion Cristoiu: Eu nu fac presupuneri, eu spun că este sondat şi stă destul de bine. E sondat şi Dan Puric ca să vă dau o ştire, dar stă destul de prost. Deci este introdus în sondaje. Că ştie el, că nu ştie, oricum...

Monica Mihai: La fel s-a întâmplat şi cu Rareş Bogdan...

Ion Cristoiu: Da, el e introdus în sondaje şi de PSD, interne ale PSD, şi ale PNL. Ale părţii ăleilalte le-am văzut, ştiu precis. Vă dau un amănunt ca să vedeţi că ştiu mai multe. La un moment dat există un sondaj pe părere bună, părere proastă. La părere bună, părere proastă contează foarte mult diferenţa. La Iohannis diferenţa e în favoarea părerii bune, adică în plus. Raportezi,  pui aşa: părere bună, părere proastă, 40% părere bună, proastă au 38 sau 35. Este foarte important, pe locul doi l a această diferenţă, pentru că diferenţa trebuie să fie mică, chiar dacă ai părere proastă, adică după asta urmează ceilalţi, adică părerea proastă e mai mare decât părerea bună. Aţi înţeles, aici contează diferenţa. Este Firea ... Trei: foarte interesant este... dacă ar avea loc alegeri locale duminica viitoare, la Consiliu ar fi USR, dar la primar ar fi Firea. Am dat un exemplu.

Monica Mihai: Interesant.

Ion Cristoiu: Este limpede că introducerea în sondaje a acestor persoane arată şi o intenţie de a candida de genul ăsta. Eu susţin că Gâdea ar fi dintre toţi cel mai bun. Este de departe...

Monica Mihai: Rămâne să vedem dacă Mihai Gâdea va candida. Până una alta la vârful Partidului Naţional Liberal au avut loc tensiuni destul de mari în această săptămână, Rareş Bogdan care neoficial era vizat pentru şefia PNL Bucureşti. A pierdut această funcţie pe care a câştigat-o consiliera lui Ludovic Orban, Violeta Alexandru.

Ion Cristoiu: Da, a fost ministru pe undeva, ceva la un minister absolut inutil, ceva, era la Cioloş, cred că am scris eu de multe ori, inventase un minister, era Ministerul Comunicării cu poporul, ceva de genul ăsta. Nu făcea nimic, era un minister în care... la un moment dat nu avea nici aparate.

Rareş Bogdan a primit o lecţie extraordinară de viaţă. Pentru el mersul la Bruxelles este o catastrofă. Există şi zvonul că de fapt Rareş Bogdan cu Klaus Iohannis s-a certat

Monica Mihai: Era cu numele pe hârtie. Care este miza acestor tensiuni de la vârful PNL?

Ion Cristoiu: Sunt mai multe aspecte în aceste... În primul rând aspectul Rareş Bogdan care a primit o lecţie extraordinară de viaţă.

Monica Mihai: Declaraţiile acestuia au fost că se simte bucuros că a câştigat doamna Violeta Alexandru, că a mai lucrat cu dânsa, că este un bun profesionist.

Ion Cristoiu: Dacă Rareş Bogdan m-ar fi întrebat, m-a întrebat multe lucruri când s-a înscris în politică, dar dacă m-ar fi întrebat de ce nu m-am înscris eu, normal era să întrebe de ce nu mă înscriu eu? Eu, Cristoiu.

Monica Mihai: În PNL?

Ion Cristoiu: Nu, în politică. I-aşi fi răspuns cu ce i s-a întâmplat lui, anume: cele două sunt lumii net diferite. Poţi să vii din presă, marea vedetă, mare, şi dincolo intri într-o lume unde nu mai eşti vedeta.

Monica Mihai: 622 de PNL-işti au semnat o scrisoare prin care îi acordau sprijin lui Rareş Bogdan după patru luni de membru într-un partid. Aş zice că este oarecum vedetă.

Ion Cristoiu: Da, dar el nu a ajuns preşedinte.

Monica Mihai: Şi-ar fi dorit cu adevărat să fie preşedintele filialei din Bucureşti?

Ion Cristoiu: Pentru el, spre deosebire de Blaga şi alţii, mersul la Bruxelles este o catastrofă. El fusese o vedetă din televiziune, avea de-o sută mare putere. El când a candidat cap de listă, nu s-a pus să meargă la Bruxelles, ci să tragă partidul şi apoi să facă o carieră în Bucureşti. Primul aspect este lecţia de viaţă. Bine ar fi ca jurnaliştii să nu treacă dincolo. Dacă eşti jurnalist de vedetă, dacă eşti jurnalist oarecare... Şi că dincolo, în lumea politică, sunt alte reguli. Adică poţi să fii cea mai mare vedetă, cum sunteţi dumneavoastră, dar vă pune să lipiţi afişe. E altceva, e altă structură. Acolo când ai intrat, adică una este să fii moderator şi vine politicianul şi zice să trăiţi sunteţi frumoasă şi când ai trecut la ei eşti de-a lor. Nu ştiu care este dedesubtul, circulă şi zvonul că de fapt totul a pornit de la Klaus Iohannis, e greu de presupus că Orban îşi permitea această ofensă adusă lui Rareş Bogdan fără aprobarea Cotroceniului. Pot să fie două explicaţii: una că Klaus Iohannis s-a închinat sau s-a înclinat în faţa deciziei partidului, dar există şi zvonul, şi îl iau în serios, că de fapt Rareş Bogdan cu Klaus Iohannis s-a certat.

Monica Mihai: De ce?

Ion Cristoiu: Nu ştiu, e greu de presupus că Orban făcea de capul lui.

Monica Mihai: Păi şi ce motiv aţi vedea dumneavoastră să se certe Klaus Iohannis cu Rareş Bogdan?

Ion Cristoiu: Nu ştiu, nu-mi dau seama. Poate că până la un moment dat, Rareş Bogdan luat de apele  alea că a salvat PNL-ul, l-o fi supărat, nu ştiu, n-am relaţii cu cel de la Cotroceni şi nu-l cunosc...

Monica Mihai: E posibil să plece Ludovic Orban de la şefia partidului?

Ion Cristoiu: Hai să ne întoarce. Indiferent, după părerea mea era mult mai bun Rareş Bogdan. De ce? Dacă aţi observat PNL-ul face sub conducerea lui Rareş Bogdan o greşeală uriaşă. Şi anume ei au o problemă cu electoratul USR-PLUS, şi atunci au zis, o năzbâtie, de aia au pus-o pe domnişoara sau doamna...

Monica Mihai: Pentru că ar reprezenta o legătură cumva între USR-PLUS şi PNL?

Ion Cristoiu: Păi da, dar USL-iştii nu vor vota PNL pentru că s-a dus aia acolo, e o nebunie. Din experienţa mea de făcător de gazete şi de conducător de gazete nu poţi să iei cititorii altui ziar, n-ai cum să-i iei. Aşa-i şi în politică, ei sunt cu USR şi dacă pui în fruntea PNL Bucureşti şi femei goale tot nu contează. Nu, nu contează pentru că eşti PNL, da? Ar trebui schimbat domnul Orban şi regândit un PNL care se adresează altui electorat decât celui USR. Ăla nu mai poate fi cucerit, sunt nebuni, n-ai cum, gata, ei sunt cu USR-ul, da?

Monica Mihai: ŞI atunci care ar fi electoratul spre care ar trebui să se îndrepte?

Ion Cristoiu: Păi ei au un spaţiu uriaş, staţi un pic că prezenţa la vot a fost de 40%, cât a fost? Păi dar mai sunt încă 50%, există un electorat nehotărât, există un electorat pe care poţi să-l mai iei de la PSD şi încerci să te adresezi electoratului...

Monica Mihai: Care este mai apropiat de ideologia partidului.

Ion Cristoiu: Către electoratul de oameni de afaceri că USR-ul nu are nicio treabă cu oamenii de afaceri. Aţi văzut dumneavoastră în doctrina lor oameni de afaceri? Ei au fantezii din astea politice. Ei se adresează în continuare tot electoratului USR pe care încearcă să-l ia. Nu-l vor lua în veci. Nu vor lua acest electorat, cum nu vor lua nici electoratul PSD ăla, să spunem, fanatic.

Scrisoarea USR-PLUS este un moment de dezunire a opoziţiei

Monica Mihai: Că vorbim de PNL care ar putea să ia electoratul USR. Ce a vrut să facă USR-PLUS prin acea scrisoare publică pe care au dat-o astăzi? Au vrut să fure din electoratul PNL?

Ion Cristoiu: Este amuzant că această scrisoare este prezentată ca unitate a opoziţiei când este un moment de dezunire a opoziţiei. Mai ţineţi minte, că eram în direct, când s-au anunţat rezultatele sondajelor? Duminică sera, da? Mai ţineţi minte că potrivit bunului simţ trebuia să iasă...

Monica Mihai: Trebuia să iasă în faţă PNL. Şi-a ieşit USR.

Ion Cristoiu: Avem acelaşi gest. Dacă e vorba de o unitate a opoziţiei ea trebuie să fie în jurul PNL pentru că PNL are... nu numai că a obţinut cel mai mare rezultat.

Monica Mihai: Păi şi este o mişcare asemănătoare cu cea făcută de Klaus Iohannis în momentul în care a chemat toate partidele la Cotroceni.

Ion Cristoiu: Pe de o parte, este o concurenţă făcută lui Klaus Iohannis, pentru că e tot un acord naţional, dar este o mişcare, între noi fie vorba, de mare obrăznicie faţă de PNL.

Monica Mihai: Le-a arătat poate cât de serioşi sunt.

Ion Cristoiu: A fost un moment interesant. În momentul în care tu lansezi o scrisoare, deci scrisoarea aceasta  spune aşa: oameni din opoziţie, adică şi tu PNL, noi ăştia mai mici, sunt mici totuşi, noi propunem o platformă comună România unită e clar că în jurul nostru.

Monica Mihai: Păi şi care ar fi.. ok, ne unim, ne punem la masă, discutăm, semnăm un acord, va fi foarte frumos pe hârtie.

Ion Cristoiu: Arată că USR-ul este hotărât, alianţa, să ia din electoratul PNL. Războiul numărul unu politic în această perioadă inclusiv până la prezidenţiale va fi nu între PSD şi PNL. Între aceste două partide care îşi vor lua unul altuia electoratul. Pe de o parte avem un PNL care o pune pe Violeta Alexandru pe ideea că ea e USR-istă şi o punem la şefia...

Monica Mihai: PNL Bucureşti.

Ion Cristoiu: Şi în felul ăsta este o prostie. Cine cunoaşte cât de cât viaţa de partid vă imaginaţi că aduci pe cineva din PNL sau pe cineva gen Rareş.

Monica Mihai: Ăsta o fi fost considerentul sau faptul că a fost apropiată de Ludovic Orban şi avea mai mare încredere în ea decât în Rareş Bogdan.

Ion Cristoiu:  Dacă eşti politician nu pui pe apropiat, pui pe ăla care e bun. Încă o dată, ea e o succesiune de greşeli... unu: nu e PNL-istă. Nu ştiu, nu sunt membru de partid, dar bănuiesc că partidele acestea la Bucureşti au nişte structuri, nu te poţi trezi cu una care ţi-a fost consilieră să fie şef. Ori e cineva din zonă sau e Rareş Bogdan care tot de-al lor. Dar nu vii peste noapte şi...

Monica Mihai: Bine, şi Rareş Bogdan e tot de-al lor de puţină vreme.

Ion Cristoiu: Da, dar e considerat prin campania electorală de-al lor. E o lecţie fundamentală şi de gazetărie. Oricât oi fi de patron, oricât ai fi de director şi eu am fost şi director de manieră dictatorială nu aduci, nu impui redacţiei pe cineva care a lucrat la, nu ştiu, tu lucrezi la Evenimentul Zilei şi aduci pe cineva care a fost la Gazeta de perete pentru că redacţia, sigur...

Monica Mihai: Acceptă, dar reacţionează.

Ion Cristoiu: Da, dar cine e asta? Şi te trezeşti ţi-o boicotează de-i vine rău. Eu nu văd cum a preluat o organizaţie precum Bucureştiul, ea nici nu-i ştie pe liberali.

Monica Mihai: E bine că mai are şase luni până la alegerile prezidenţiale să-i cunoască.

Ion Cristoiu: Trebuie să ştii toate dedesubturile, cine cu cine, cine sunt la sectoare. Nu poţi să paraşutezi pe cineva, că-i foarte simpatic, hai să o pună să conducă. Organizaţia PNL Bucureşti e o organizaţie foarte puternică, foarte importantă.

Monica Mihai: Aşa era şi Guvernul României.

Ion Cristoiu: Cine?

Monica Mihai: Guvernul României în momentul în care s-a venit cu propunerea Viorica Dăncilă pe care nu o cunoştea aproape nimeni.

Ion Cristoiu: Da, dar, nu, am înţeles ironia dumneavoastră. Da, dar Viorica Dăncilă... i s-au dat şi manetele. Staţi să ne lămurim. Preşedinţia unei organizaţii cum e Bucureştiul nu ai nicio manetă, adică care e maneta?

Monica Mihai: Pe când acolo exista.

Ion Cristoiu: Acolo e maneta. Acolo când eşti premier nu trebuie să ai autoritate morală, eşti premier, tu semnezi.

Monica Mihai: Ai autoritate executivă.

Ion Cristoiu: Da, adică ea nu are nicio autoritate.

Cazul Sorina: S-a întâmplat o diversiune, esenţa scandalului nu o reprezintă procuroarea. Sunt cele două instituţii ale statului şi ale guvernării PSD – protecţia copilului

Monica Mihai: În ultimele două săptămâni acest caz a ţinut prima pagină, să spunem aşa, şi a deschis jurnale, este cazul fetiţei Sorina, de 8 ani, a cărei adopţie în momentul de faţă este incertă. Fetiţa trebuia să fie adoptată de o familie de români stabilită în Statele Unite care a făcut demersuri de ani de zile, a făcut nişte proceduri, a vizitat-o de mai multe ori, s-au cunoscut, însă aceştia nu au putut să o adopte, în momentul de faţă adopţia fiind blocată în urma scandalului mediatic care izbucnise săptămâna trecută atunci când acasă la familia care a crescut-o până în acest moment, s-a prezentat procurorul de caz împreună cu executorul judecătoresc, cu mascaţi şi cu poliţie, pentru a ridica fetiţa şi pentru a o da în grija familiei adoptive.

Ion Cristoiu: În tot acest scandal, nu ştiu dacă aţi observat, s-a întâmplat o diversiune, esenţa scandalului nu o reprezintă procuroarea. Esenţa scandalului sunt cele două instituţii ale statului şi ale guvernării PSD – protecţia copilului. Şi atunci cu o mare abilitate de data aceasta s-a împins către procuroare, corect, ea nu avea ce căuta acolo, dar încă o dată esenţa lucrurilor o reprezintă  atitudinea celor de la Mehedinţi, pentru că cei care au insistat atât de mult ca acest copil de opt ani să fie dat în adopţie au fost cei de acolo, ei au făcut apelul.

Monica Mihai: Haideţi să o luăm de la început ca să înţeleagă lumea, fetiţa era pe lista celor greu adoptabili.

Ion Cristoiu: Haideţi să o luăm didactic, în România până nu demult copiii erau la orfelinat, pentru că am tot fost criticaţi, s-a introdus o formulă care este şi în Occident şi anume asistentul maternal. Că în tot acest tărăboi nu s-a explicat asta. Asistentul maternal ce înseamnă? Înseamnă că copilul se dă unei familii care îl creşte ca o familie.

Legea nu a reglementat şi se va schimba, vă garantez, la ce vârstă îl dai în adopţie. Adică  normal ar fi ca la o familie să stea de la o lună la un an – doi ani

Monica Mihai: Şi care primeşte un salariu pentru acest lucru.

Ion Cristoiu: Nu contează, deci copilul  trăieşte ca într-o familie. Una din condiţiile asistentului maternal este că ea trăieşte în familie, adică de fapt este o familie. Problema foarte gravă aici şi legea nu a reglementat şi se va schimba, vă garantez, la ce vârstă îl dai în adopţie. Adică  normal ar fi ca la o familie să stea de la o lună la un an – doi ani, nu pot să stea până la opt ani. Aici este crima care  s-a produs, pentru că până la opt ani, ea a stat şapte ani, între ea şi familia respectivă s-a produs un ataşament. Nu întâmplător Tribunalul Mehedinţi a respins (...) pentru că nu poţi să adopţi

Monica Mihai: Aici e interesant pentru că au existat mai multe puncte de vedere: unul, că familia asistentei maternale nu a vrut să o adopte, alt punct de vedere spune că de fapt nu au putut din motive financiare pentru că nu corespundeau din punct de vedere al veniturilor, ei şi-ar fi dorit, nu s-a putut acest lucru. Pentru că ei nu au putut să o adopte înţeleg că procedura de adopţie a început cu această familie din Statele Unite în urmă cu mai mulţi ani. Potrivit legii de adopţii internaţionale este un întreg proces, copilul trebuie să aibă peste trei ani, familia trebuie să aibă cetăţenie română chiar dacă este stabilită în altă ţară, trebuie să aibă loc cel puţin opt vizite acasă la copil pe teritoriul copilului, trebuie să se cunoască, trebuie să corespundă din anumite puncte de vedere financiare, şi psihice şi afective, să existe o potrivire între ei.

Ion Cristoiu: Păi ce eşti cuib? Iertaţi-mă dumneavoastră am înţeles că aveţi copil, eu nu am nimic.

Monica Mihai: Eu vă zic ce zice legea.

Ion Cristoiu: În tot acest tărăboi, l-am urmărit, s-a discutat despre această fetiţă care este o bicicletă, care este un colet.

Monica Mihai: Poate chiar asta este problema, aşa au şi tratat-o.

Ion Cristoiu: Păi aşa şi este, ce e aia potrivire?

Monica Mihai: Potrivire din punct de vedere al specificului psihologic, cred.

Ion Cristoiu: Păi are opt ani, care potrivire? Are opt ani şi a stat şapte ani într-o familie, că am auzit numai prostii, că familia era în America. Ea are opt ani, după şapte ani de stat într-o familie, zi de zi, zi şi noapte stai într-o familie, ăia sunt părinţii tăi. Doi în momentul în care, mi-a povestit cineva nu pot să vă spun, care a adoptat un copil la un an şi o mare problemă la familia care adoptă, şi aici va fi un dezastru, este faptul că în momentul, nu ştiu dumneavoastră sunteţi mamă de copil mic, în momentul în care te cerţi cu copilul prima dată îţi reproşează că nu eşti familia lui.

Monica Mihai: Că nu-i eşti mamă, că nu-i eşti tată.

Ion Cristoiu: Da.

Monica Mihai: Bine dacă e să o luăm pe considerentul ăsta nici un copil mai mare de trei ani nu ar trebui să fie adoptabil. Există nişte psihologi care ajută şi facilitează această legătură.

Ion Cristoiu: Păi aici este o prostie, nu trebuie să fie peste trei ani, mai ales că îl ţii într-o familie.

Monica Mihai: Păi ce facem cu copiii care sunt peste trei ani, care sunt în centre de plasament sau care sunt în grija unor asistenţi maternali?

Ion Cristoiu: Trebuie schimbată legea în aşa fel încât cei care au peste trei ani să nu poată fi adoptaţi.

Monica Mihai: Păi şi ce facem cu ei?

Ion Cristoiu: Nu ştiu.

Monica Mihai: Ce facem cu copiii pe care nu-i vrea nimeni şi aici vorbim de copiii de etnie romă care ajung la o anumită vârstă şi care devin greu adoptabili şi din cauza vârstei şi din cauza procedurilor?

Ion Cristoiu: Păi dacă e într-o familie, dacă familia aia nu a rezistat. Eu am pus această problemă care e problema statului, deci statul finanţează pe cineva, care mai era problema dacă fetiţa asta mai şedea patru-cinci ani chiar neadoptată şi ajungea la 16 ani, şi? Nu văd care era problema, e o nebunie hai să o adoptăm, dacă aţi observat în toată povestea asta hai să scăpăm cât mai repede de ea.

Monica Mihai: Potrivit legislaţiei procedura asta de potrivire a dosarelor cum o numesc ei durează câţiva ani, adică aceşti părinţi îşi manifestă interesul de a adopta pe cineva, după care merg la un centru care încearcă să localizeze ţara de origine un copil care ar putea fi adoptabil, care corespunde cu ceea ce cer ei, aceia trebuie să identifice copilul, trebuie să-i facă profilul şi dosarul copilului după care trebuie să trimită la centru, în Statele Unite în cazul acesta, după care să înceapă procedura propriu-zisă. Procedura este una greoaie, care durează ani de zile, este probabil mult mai uşor să încerci să marşezi pe procedura pe care ai început-o deja decât să renunţi la ea după doi ani şi să rişti să mai stai încă doi ani sau trei ani ca să poţi adopta un alt copil.

Ion Cristoiu: Problema că în urma acestei discuţii trebuia modificată legea şi propunere de modificare de lege.

Monica Mihai: Probabil că asta este şi discuţia care trebuie avută, de ce nu se modifică legea?

Ion Cristoiu: Şi cu toate acestea un tribunal a respins. Problema care se pune nu e vorba de o adopţie.

Monica Mihai: Aţi văzut imaginile, le-aţi văzut şi dumneavoastră, le-am comentat împreună toată săptămâna.

Ion Cristoiu: Hai să încercăm să, spre deosebire de dumneavoastră eu nu am un copil mic, dar încerc să intuiesc situaţia. Deci tu eşti un copil, ai opt ani, nu contează unde ai trăit, este o prostie, că ea trăia la Baia de Aramă şi ăia erau din New York, ei ce să spun, avea soră tot înfiată. Zi de zi, oră de oră au stat cu o familie, şapte ani şi  deodată, încercăm să ne gândim, nu-i corect.

Monica Mihai: Dar legea nu permite ca un copil să-şi dea acordul la vârsta asta, că copilul nu are discernământ.

Ion Cristoiu: Nu mă interesează legea, eu discut situaţia, nu a fost deloc o emoţie, a fost o chestiune absolut normală, chiar eu care nu am emoţii m-am întrebat. Încă o dată spun pentru telespectatori, eşti un copil de opt ani, ai stat într-o familie nu contează cum.

Monica Mihai: Te-ai ataşat, ai crescut acolo.

Ion Cristoiu: Nu contează cum e clar de la un an aia e familia ta deşi şi acolo poţi să vii din când în când şi să te superi şi să spui mama mea mă duc la... Şi deodată vin doi cetăţeni, orice ţi-ar face cetăţenii ăia ti-ar da bomboane şi zic de mâine mergi cu noi, hai să vedem dacă te potriveşti, păi cum să se potrivească?

Monica Mihai: Au fost întâlniri între ei, că ăsta e şi rostul acestor întâlniri pentru potrivire.

Ion Cristoiu: Cât are copilul dumneavoastră?

Monica Mihai: Doi ani şi jumătate.

Prea erau preocupaţi ăia de la Mehedinţi să  o dea familiei respective (...) ideea că asistenţii maternali trăiau din asta este iar o prostie

Ion Cristoiu: Familia respectivă nu conta că nu era de sânge, era o familie, dar pentru fetiţă era familia ei, mami şi tati. Cum poţi să iei dintr-o familie, nu contează că nu era a lor, un copil şi să-l duci la altă familie, e o nebunie, cum să faci aşa ceva? În New York, ce să facă în New York, ea nu ştie limbă străină, nu ştie nimic. Adică ăia de la Curtea de Apel erau nişte demenţi, adică merge în America unde interesul este să se dezvolte, să dezvolte ce în America? Are opt ani şi e ce e din Baia de Aramă şi dacă se duce la New York devine Nadia Comăneci? De ce la New York se va realiza mai mult decât la Baia de Aramă că bănuiesc că la fel va fi. În discuţia asta trebuia văzută povestea cu aceşti tipi de la Mehedinţi care au tot refuzat că au făcut şi ei cerere, trebuie modificată legea, adică ar trebui ca această procedură să nu mai întârzie şi el să fie luat cât mai aproape de o vârstă fragedă,  nu poţi să-l iei la opt ani.

Monica Mihai: Păi nici familia aceea în grija căreia era nu a vrut sau asta era discuţia că  nu a vrut să o adopte.

Ion Cristoiu: Făcuse o cerere, eu cred că acolo era mai complicat, prea erau preocupaţi ăia de la Mehedinţi să  o dea familiei respective din punctul acesta de vedere, ideea că asistenţii maternali trăiau din asta este iar o prostie. Noi nu discutăm despre niciuna dintre cele două familii, noi discutăm că nu poţi să iei un copil, un suflet la opt ani şi să-l de la o familie, de la familia lui naturală până la urmă naturală că ea e de la un an şi să-l duci la o altă familie străină, oricât or fi ăia de simpatici, oricât de americani şi oricâte bomboane ar avea, în sensul ăsta am zis.

Monica Mihai: Rămâne să vedem dacă se va schimba ceva şi în domeniul legislativ.

Ion Cristoiu: Vor fi nişte modificări mi le-a dat cineva.

Monica Mihai: Aşteptăm să vedem care vor fi modificările.

Ion Cristoiu: Foarte important nu contează că erau americani, chinezi sau români, contează faptul că e prea mare, dacă dumneavoastră aţi fi în locul străinilor ălora eu nu v-aş recomanda, e o nebunie să iei un copil de opt ani. Ei îşi dau seama ce va fi în continuare?

Monica Mihai: Şi totuşi şi-au asumat acest lucru.

Ion Cristoiu: Păi şi-au asumat în sensul că au zis că o să fie consultaţi psihologic doi-trei ani. Nu am înţeles despre ce e vorba. Vă imaginaţi să iei un copil de opt ani cu toate obiceiurile lui, cu toată  tradiţia lui şi care nu vrea. Sigur că  va vrea pentru că în prima săptămână e încântată că merge cu vaporul sau cu avionul, dar după asta pe parcursul vieţii apar probleme, copilul dumneavoastră acum e mic, pe parcurs o să aveţi probleme. Am înţeles că o să ai probleme şi cu copilul tău, dar cu copilul altuia?

Cine le-a dat parametrii ăia? Nu cumva chiar noi, românii? Adică tancul avea nişte parametri daţi dinainte

Monica Mihai: Probleme avem pe toate domeniile tot timpul, să trecem într-o notă mai optimistă. Săptămâna trecută s-a întâmplat un incident comic am putea să spunem pe care imaginile le-am văzut deja cu toţii s-au viralizat în aceste zile cu acel tanc în care existau soldaţi americani, care erau la un antrenament pe teritoriul României şi care crezând că se află pe un poligon au ajuns în câmp.

Ion Cristoiu: Da, eu aş fi exploatat mai mult partea asta comică. E foarte important deci ei credeau că sunt pe poligon, e limpede că avem aici comicul născut din dependenţa de tehnică. Parametrii de pe calculatorul lor le spuneau că sunt pe poligon, ei nu credeau un moment de ce vedeau în jur.

Monica Mihai: Deşi erau afară din tanc.

Ion Cristoiu: Nu contează. Acum întrebarea pe care mi-a pus-o cineva mai deştept ca mine e dar cine le-a dat parametrii ăia? Nu cumva chiar noi, românii? Adică tancul avea nişte parametri daţi dinainte care spuneau aici e poligonul.

Monica Mihai: Erau daţi de cineva care coordona antrenamentul şi probabil că erau români.

Ion Cristoiu: Păi şi dacă acolo era porumb? Potrivit procedurilor ei şi dacă erau într-un zid, o casă aşa scria pe calculator că ei sunt pe poligon, ei erau pe poligon, nu conta altceva.

Monica Mihai: Aşa se face că au ajuns în câmp şi s-au speriat oamenii din jur.

Ion Cristoiu: Ei crezând că sunt pe poligon. Ei ştiu că nu sunt pe poligon.

Monica Mihai: Dar au respectat procedura.

Ion Cristoiu: Păi dacă spunea acolo calculatorul că e pe poligon, e pe poligon.

Monica Mihai: Dar nu vedeau oameni care erau la porumb?

Ion Cristoiu: Nu contează, că aşa erau procedurile.

Editorialul săptămânii: Bulevardul Kiseleff trebuie urgent rebotezat

Monica Mihai: Care este în această săptămână editorialul care v-a impresionat cel  mai mult?

Ion Cristoiu: Am citit cred că în ”România curată” un editorial care spunea de acea năstruşnicie, deşi nu e năstruşnicie, tristă a domnului Andrei Caramitru să schimbe denumirea la Kiseleff. Ştiţi că Şoseaua Kiseleff, numele Kiseleff vine de la un trimis în timpul (...) care a avut un mare rol pentru România, pentru că în primul rând el a modernizat administraţia românească, puţină lume ştie. Ei la vremea respectivă ruşii erau influenţaţi de francezi şi el a introdus wc-urile publice, trotuarele, fără Kiseleff... Eu am citit foarte mult despre el era tot timpul în război cu bărboşii (...) Acest nume s-a păstrat inclusiv în timpul războiului din est.

Monica Mihai: Bulevardul Kiseleff trebuie urgent rebotezat (...)

Ion Cristoiu: Da, acest editorial mi-a plăcut că a făcut această observaţie. Eu am studiat foarte mult nebunia schimbării numelui de străzi şi a fost şi după 47 şi după 89, avem câteva boli dărâmarea statuilor şi schimbarea numelor de străzi.

Monica Mihai: Şi asfaltarea străzilor.

Ion Cristoiu: Nu, asfaltarea e deja o chestie serioasă. Nu cred că e chiar lipsit de semnificaţie faptul că un tip de la USR apropo, dacă observaţi şi în programul acesta, e un partid care pleacă de la o premisă oamenii nu mănâncă, dacă aţi observat. Adică partidul ăsta şi Cioloş, şi Barna au preocupări din astea care ţin de schimbarea numelui de străzi, reforma constituţională, ei neştiind, când o să ajungă la putere o să vadă că problema unui cetăţean nu e problema constituţională, problema unui cetăţean este că sunt gropi.

Monica Mihai: Şi că nu sunt spitale şi şcoli.

Ion Cristoiu: Da, şi se vor confrunta cu acele mici probleme mărunte care omoară orice guvernare din România.

Top 5 politicienii săptămânii

Monica Mihai: Trebuie să trecem la Top 5 Politicienii săptămânii, cine se află în această săptămână pe locul cinci şi de ce?

Ion Cristoiu: Pe locul cinci este doamna Ana Birchall şi din faptul că eu nu ştiu dacă tot acest tărăboi cu adopţia nu îşi are originea cu o vizită pe care a făcut-o ea mai demult în Statele Unite ale Americii, doi – observ că divizia presă a binomului nu o critică deşi este ministrul Justiţiei şi trei – încep să cred că ea de fapt nu e ministrul justiţiei în Guvernul Dăncilă, ci în guvernul de coaliţie SRI-SIE, deci comportamentul ei nu are nicio legătură la ora actuală cu programul de guvernare. Nu este exclus să fie rezultatul unei înţelegeri cu Viorica Dăncilă, adică o pui pe Birchall acolo că are ea o misiune.

Monica Mihai: Cine este pe locul patru?

Ion Cristoiu: Pe locul patru e Şerban Nicolae care acum candidează la toate funcţiile din PSD şi preşedinte şi prezidenţiabil. Nu cred că o ia în serios funcţia asta, candidatura, cred că a folosit mai mult ca să iasă în evidenţă. Eu nu cred în succesul său la prezidenţiale. Partidul ăsta trebuie să scoată un candidat la prezidenţiale unul fără niciun trecut.

Monica Mihai: Şi dânsul are un trecut.

Ion Cristoiu: Păi are un trecut, cu Iliescu şi cu ăla.

Monica Mihai: Ajungem la locul trei.

Ion Cristoiu: Rareş Bogdan care a primit lecţia care acum e la Bruxelles şi face ca trenul tot aşteptând să revină în România şi să facă politică în România. Eu nu-l văd pe Rareş Bogdan la Bruxelles, acolo dacă eşti un om care vrei să faci ceva înnebuneşti că nu ai cum  să faci, mi-a povestit cineva că acolo nu poţi să rezolvi nimic. Acolo e o maşinărie birocratică, cred că nici să schimbi ciorba (...)

Monica Mihai: Cine este pe locul doi?

Ion Cristoiu: Pe locul doi Ludovic Orban, pentru că nu era normal ca USR să aibă iniţiativa, normal era ca PNL să lanseze această iniţiativă, doi – trebuia să demisioneze deoarece eşecul moţiunii de cenzură a fost eşecul PNL pe care ca de obicei nu şi l-a asumat, dar probabil că domnul Iohannis ştie că pleacă la Bruxelles şi atunci nu mai e atât de preocupat de acest partid şi ăsta poate fi un semn. Ar trebui să fie neliniştit pentru că teoretic e partidul care ar trebuie să-l propulseze.

Monica Mihai: Cine este în această săptămână pe locul întâi?

Ion Cristoiu: Păi eterna Viorica Dăncilă, (...) eu nu cred că pierde. Hai să luăm câteva din marile avantaje, în primul rând că a supravieţuit la moţiunea de cenzură, e premier în exerciţiu are manetele şi nu numai şi pungile de bomboane împarte în dreapta şi în stânga, merge acum la Bruxelles de unde va veni cu vro binecuvântare de la Uniunea Europeană şi în plus după părerea mea este preşedintele PSD este cel mai convenabil baron local. Toţi preşedinţii de până acum ai PSD, o să vedeţi că va avea viaţă lungă în fruntea PSD, s-au confruntat cu un centru foarte puternic Năstase, Ponta.

Monica Mihai: Şi acum vine cineva care e mai maleabil cu care se poate discuta.

Ion Cristoiu: Da cu care se poate discuta şi zice ce vrei, rezolvăm aia, rezolvăm aia, e foarte important din punctul ăsta al PSD. A învins democraţia, cu adevărat a căzut dictatura în PSD.

Monica Mihai: Şi a învins democraţia. Săptămâna viitoare vom sta la această masă şi vom vedea dacă Viorica Dăncilă a ieşit preşedintele partidului, vă mulţumesc pentru discuţia de astăzi domnul Cristoiu, doamnelor şi domnilor, până la ediţia viitoare, la revedere!