Expert: Cutremurele din judeţul Galaţi au cauze naturale. Există un stres puternic în scoarţă

Cutremurele înregistrate în ultima perioadă în zona comunei Izvoarele, din judeţul Galaţi, au cauze naturale, existând un stres puternic în scoarţa terestră, astfel că plăcile tectonice "se împing unele în altele", iar fenomenul nu poate fi oprit, arată experţii prezenţi în zonă pentru cercetări.

Urmărește
5378 afișări
Imaginea articolului Expert: Cutremurele din judeţul Galaţi au cauze naturale. Există un stres puternic în scoarţă

Expert: Cutremurele din judeţul Galaţi au cauze naturale. Există un stres puternic în scoarţă

"La izoarele există o propagare şi un efect de amplificare local. De asta se simt foarte bine, ca urmare a geologiei acest efect de ampllificare face ca un cumtremur să fie simţit mai puternic aici decât spre Slobozia, de exemplu. Din păcate, nu putem opri acest fenomen. S-ar putea ca evenimentele seismice să mai dureze. Este vorba de zile", afirmă experţii prezenţi la faţa locului.

Potrivit acestora, după activitatea seismică intensă din noaptea de vineri spre sâmbătă şi din cea de sâmbătă spre duminică, aceasta din urmă de mai mică intensitate, ar trebui să urmeze perioada "descrecătoare a activităţii seisimice".

"Cauzele producerii acestor cutremure sunt naturale. Există un stres puternic în scoarţă, astfel că plăcile tectonice se împing unele în altele şi are loc ruperea", a declarat un expert aflat în zona Izvoarele pentru cercetarea fenomenului.

Acesta a explicat că s-a reactivat o falie situată în apropierea comunei Izvoarele, care "a mai dat cutremure". "Acum este o activare ieşită puţin din comun", a afirmat expertul.

La întrebarea unor localnici din zonă dacă seismele au legătură cu exploatarea petrolieră din zonă, acesta a spus că este luată în calcul şi această ipoteză, dar că din datele de până acum nu poate fi considerată o cauză.

De asemenea, expertul a spus că seismologii iau în calcul inclusiv ipoteza ca inundaţiile puternice din zonă să fi influenţat activitatea seismică din ultima perioadă. "Este vorba despre efectul apei asupra activităţii seisimice, şi anume în momentul retragerii apelor apare aşa-numita seismicitate indusă. Deci poate influenţa seismic şi faptul că aţi avut o inundaţie aici", a explicat expertul seismolog.

"Noi nu excludem nicio posibilitate, dar mai întâi trebuie să culegem toate datele. Am adus patru staţii sesimice de mare amplificare plantate în zona epicentrului, plus cinci aparate GPS care măsoară mişcările seismice. Suntem hotărâţi să avem toate datele. Noi suntem aţintiţi cu toată atenţia asupra zonei şi monitorizăm toate evenimentele", a spus expertul, care a reamintit că sâmbătă în zonă au fost trei cutremure: unul de 3,5 grade la cinci kilometri adâncime, unul de 3,3 grade la 4,5 kilometri adâncime şi unul de 2,9 grade la doi metri adâncime.

Expertul seismolog a mai spus că ultimul cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, înregistrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona Vrancea, ar putea avea o influenţă în ceea ce priveşte descărcarea din energia acumulată în zona Izvoarele, lucru care "ar ajuta la liniştirea activităţii seismice".

Potrivit expertului, este puţin probabil ca în perioada următoare să mai apară cutremure de peste 4 grade. "Ce a fost greu a trecut", a spus acesta.

El a reamintit că, în afară de Vrancea, unde au loc cutremure de adâncime, teritoriul României este "bântuit" şi de cutremure de suprafaţă, ca de exemplu în zona Făgăraşului, Banatului (unde în 1990 au avut loc o serie de cutremure, fenomene similare celor de acum din zona Galaţi), dar şi în zone precum Carei, Tulcea şi în sudul Dobrogei (din Bulgaria) influenţând zona Mangalia Constanţa.

Duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, simţit şi la Bucureşti, seismul având intensitatea cinci în zona epicentrală.

Potrivit directorului ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, sunt posibile replici de până în 4 grade.

Cutremurul de 5,5 grade s-a produs la 40 de kilometri de Covasna, la 46 de kilometri de Focşani, la 47 de kilometri de Râmnicu Sărat, la 52 de kilometri de Târgu Secuiesc şi la 55 de kilometri de Mărăşeşti.

Un alt cutremur în zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 8.10, la aproximativ trei ore şi jumătate după primul seism..

Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs şase cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).

Din 23 septembrie, în Galaţi s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade şi s-a produs pe 29 septembrie.

Sâmbătă, în Galaţi s-au produs trei cutremure de 2,9, 3,3 şi 3,5 grade pe scara Richter, iar vineri au fost şase seisme, cu magnitudini între 2,5 şi 3,8 grade.

Ultimul cutremur în Galaţi s-a produs duminică, la ora 5.35 şi a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o oră după cutremurul de 5,5 grade produs în Vrancea.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici