INTERPELĂRI în Cameră privind fertilizarea in vitro, cerşetoria, gunoiul pe căile ferate

Unele dintre interpelările făcute în ultima lună a sesiunii parlamentare au primit răspuns din partea reprezentanţilor Executivului, iar altele nu.

Deputatul PSD Cătălina Ştefănescu a cerut susţinerea ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, în legătură cu includerea serviciilor de fertilizare in vitro şi embriotransfer în categoria serviciilor decontate din Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate. Ea a solicitat ministrului să susţină iniţiativa sa legislativă în acest sens, pentru "a garanta accesul tuturor pacienţilor care suferă de infertilitate să beneficieze de serviciile specifice acestei dizabilităţi, pe care statul român s-a obligat să le asigure odată cu semnarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi".

Cătălina Ştefănescu menţionează că, în prezent, statul român oferă servicii de acest gen în cadrul Programului naţional de transplant de organe, al căror cost mediu se ridică la 6.188 de lei, fără a include şi costurile petru stimularea ovariană, care sunt suportate de paciente, şi cere ca aceste servicii să fie decontate din Fondul naţional unic al asigurărilor de sănătate. Ea a arătat că în 2011-2012 doar 647 de cupluri au beneficiat de acest program, din cele 1.404 care au depus cereri.

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a răspuns, însă, că fertilizarea in vitro face parte din categoria serviciilor de înaltă performanţă şi nu poate fi decontată din Fondul unic al asigurărilor, iar fertilizarea in vitro este finanţată prin programe naţionale de sănătate. Bănicioiu menţionează că, în prezent, prin Programul naţional de transplat de organe, este finanţată ferilizarea in vitro pentru 300 de cupluri.

Deputatul PSD Tamara Ciofu a cerut acordarea dreptului părinţilor de a-şi putea înhuma fătul născut mort înainte de 28 de săptămâni şi de a-i atribui un nume şi un prenume, însă nu a primit încă răspuns din partea ministrului Sănătăţii.

"Declararea fetusului născut mort înainte de 28 de săptămâni drept avort contravine Codului Penal, normelor OMS, datelor ştiinţifice privind dezvoltarea îngrijirilor neonatale şi dreptului comparat. De asemenea, declararea fetusului născut mort înainte de 28 de săptămâni drept avort nu permite părinţilor înhumarea acestuia, violând dreptul la respectul pentru viaţa privată şi familială", menţionează deputatul PSD.

Deputatul PSD Eugen Bejinariu a cerut ministrului Sănătăţii să-i prezinte măsurile pe care le are în vedere pentru a stopa plecarea medicilor în străinătate. Nicolae Băniciou a precizat, în răspuns, că Ministerul Sănătăţii intenţionează să organizeze în continuare concursuri de rezidenţiat pe post în unităţi sanitare, iar rezidenţii încheie contracte individuale de muncă în care se obligă să lucreze în unitatea sanitară respectivă un număr de ani egal cu perioada rezidenţiatului. Bănicioiu menţionează că autorităţile locale pot acorda facilităţi medicilor şi că este necesară majorarea salariilor medicilor.

Deputatul PSD Sorin-Avram Iacoban a dorit reincrimarea cerşetoriei şi l-a interpelat de ministrul Justiţiei în legătură cu acest subiect, arătând că în vechiul Cod Penal fapta persoanei aptă de a munci de a apela în mod repetat la mila publică, solicitând ajutoare materiale, se pedepsea cu închisoare de la o lună la 3 luni, iar în noul Cod Penal a fost dezincrimată. El a arătat că în noul Cod Penal este pedepsită doar fapta celor care cerşesc folosind un minor şi l-a interpelat pe ministru dacă acesta consideră necesară reincrimarea cerşetoriei în varianta vechiului Cod Penal. Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu a răspuns, în numele ministrului, că noul Cod Penal a preluat o formă îmbunătăţită impusă de realităţile actuale ale societăţii, incriminarea infracţiunii de exploatare a cerşetoriei, şi anume exploatarea cerşetoriei practicate de un minor sau de către o persoană cu dizabilităţi şi nu susţine varianta veche.

"Cu referire la o eventuală reincriminare a cerşetoriei în forma în care era reglementată în Codul Penal anterior, Ministerul Justiţiei nu suţine o astfel de soluţie legislativă în considerare faptului că aceasta reprezintă mai degrabă o problemă socială, care presupune, cu prioritate, măsuri cu caracter social şi administrativ, nu de represiune penală", se arată în răspunsul reprezentantului Ministerului Justiţiei.

Deputatul PSD Sorin Iacoban a adresat o interpelare şi ministrului de Interne, Gabriel Oprea, fiind interesat şi de situaţia cetăţenilor străini care studiază în România, a persoanelor declarate indizerabile de către statul roman şi de motivul acestor expulzări.

Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a precizat, în răspuns, că, la 31 mai 2015, în România erau înregistraţi 11.099 de străini care studiau în centre universitare româneşti, iar situaţia cetăţenilor străini declaraţi indizerabili de către autorităţile române în perioada 2013-2015 este: în 2013 au fost declaraţi indizerabili opt cetăţeni din Afganistan, Liban, Tunisia, Irak şi Germania, în 2014 un singur cetăţean din Ungaria, iar în 2015 au fost declaraţi indezirabili nouă cetăţeni străini - patru din Franţa, trei din Tunisia, unul din Pakistan şi unul din Algeria. Potrivit datelor MAI, la 31 mai 2015 aveau drept de şedere în România 59.898 cetăţeni din state terţe, mai menţionează Oprea în răspunsul transmis.

Deputatul din grupul Democrat şi Popular Mihai Blăjuţ a cerut explicaţii în legătură cu cine ar trebui să cureţe gunoaiele din terasamentul căilor ferate. "O declar cu imensă tristeţe: România este una dintre cele mai murdare ţări ale Europei. Oriunde te uiţi, superbele peisaje ale ţării sunt pline de gunoaie, iar localităţile sunt sufocate de mizerie. Am repetat-o de mai multe ori. Unul dintre locurile preferate pentru aruncarea gunoiului este zona din apropierea căii ferate, dar şi terasamentul feroviar propriu-zis, acolo formându-se, în ultimii ani, veritabile forme de relief urât mirositoare, năpădite de puzderie de bălării", a scris deputatul, care a spus că autorităţile locale îşi declină orice responsabilitate.

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, i-a răspuns deputatului arătând că Garda Naţională de Mediu, prin comisariatele judeţene, realizează în fiecare an controale în privinţa salubrizării localităţilor, cursurilor de apă, căilor rutiere şi căilor ferate, iar "verificările au relevat existenţa unor depozitări necontrolate de deşeuri în zone adicente căii ferate".

Ea a arătat că şi autorităţile administraţiei locale au atribuţii şi răspunderi în salubrizarea localităţilor, la fel şi deţinătorii de terenuri.

"Având în vedere că fenomenul semnalat este repetativ şi ţine în mare măsură de gradul de civilizaţie al cetăţenilor, precum şi imposibilitatea momentană a identificării potenţialilor contravenienţi, Garda de Mediu, care controlează activităţile cu impact asupra mediului înconjurător şi aplică sancţiuni contravenţionale prevăzute de legislaţia pentru protecţia mediului, va face în continuare demersurile necesare pentru eliminare situaţiei prezentate", a menţionat Graţiela Gavrilescu.