Video Interviul integral. Gândurile lui Cristoiu: Cred că e vorba de un caz dramatic care a dus la adâncirea imaginii că România e un stat putred

Ion Cristoiu: La partea de aşa-zisa comunicare avem de a face cu ibovnice, nepoate, cumnate. Normal era să fie un purtător de cuvânt care să fie mai bun decât şefii

Marius Tucă: Păi comunicarea nu avea să fie altfel decât înfiorător de proastă, pentru că existau vinovăţii la nivelul autorităţilor, Poliţie, Parchet, STS, începând cu STS-ul şi atunci ei în toate acele prime zile au încercat să ascundă felul în care s-au purtat, de aia au ieşit convorbirile după câteva zile la 112, ăia miliţienii că n-au găsit, că n-au ştiut, cum au răspuns şi ei la telefon că după STS au răspuns şi ei, procurorul că a stat până la şase dimineaţa. Încă o dată Monica îţi mai spun o dată: în noaptea aia la 10:30 au aflat că e vorba de maşina lui Gheorghe Dincă. S-au dus la miliţie, era miliţie acolo şi au format un comandament de 11 poliţişti şi patru procurori, 15 oameni care au hotărât să meargă   pe o pistă, pe o idee. Ideea că a fost răpită, lovită, violată, sechestrată, cum nu te poţi gândi la faptul că poate fi omorâtă. Ea deja fusese omorâtă şi ei au stat de la ora 12 noapte până la şase dimineaţa cu urechile pâlnie în faţa casei să audă un zgomot să intervină că ei mergeau pe ideea asta. Şi cu asta cred că spun tot şi atunci nu mă întreba cum ar fi trebuit autorităţile nu aveau cum să reacţioneze altfel pentru că erau vinovăţii în lanţ. STS, operatori, miliţieni, poliţişti, cum vreţi să le spuneţi, procurori şi aşa mai departe.

Ion Cristoiu: Eu nu cred că e numai faptul că ascunde, eu cred că şi aici trebuie să facem o emisiune specială, cred că avem o foarte mare problemă cu comunicarea publică, deoarece nu sunt obişnuiţi să comunice, adică nu vor, pentru că e impropriu, nu e vorba de comunicare e vorba de a da seamă poporului în fiecare minut. Faptul că nici STS-ul, nici DIICOT-ul, nici Preşedinţia nu sunt obişnuiţi să fie tot timp în faţa poporului  să dea explicaţii, de aceea ei unu nici şefii nu sunt pregătiţi, iar la partea de aşa-zisa comunicare avem de a face cu ibovnice, nepoate, cumnate. Normal era să fie un purtător de cuvânt care să fie mai bun decât şefii, lasă la o parte faptul că ăla din Caracal trebuia să fie, nu-i aşa?

Marius Tucă: Domnule aici la purtător de cuvânt mai merge cu ibovnice, cu rudele, cu nu ştiu ce.

Ion Cristoiu: Ei, nu merge.

Marius Tucă: Nu, nu, se spune că mai merge, dar când e vorba de un operator STS, când e vorba de locuri în care se poate salva o viaţă sau se poate pierde o viaţă, nu există altă variantă decât profesionişti desăvârşiţi, e vorba de viaţa unui om. Eu încă  o dată vă spun pentru că sunt revoltat deci fata aia sună la poliţie, ce spune: am fost răpită, sechestrată, violată şi ăia ajung după 20 de ore la ea? Păi era un caz mai grav decât un jaf armat.

Ion Cristoiu: Ei nu credeau niciun moment, nimeni nu a crezut...

Monica Mihai: Că fata este într-un real pericol?

Ion Cristoiu: Eu aşa cred că aici a fost.

Marius Tucă: Păi asta s-a întâmplat şi cu Luiza că s-au dus părinţii acolo şi au zis lasă, că toate sunt curve din start pentru miliţieni, e curvă se întoarce ea, vine acasă.

Monica Mihai: De unde această ipoteză totuşi?

Marius Tucă: Această ipoteză este în primul rând în zona respectivă pentru că la un moment dat au venit foarte mulţi militari americani în zonă, asta nu înseamnă că trebuie să-i învinovăţim pe ei, şi au existat reţele, o reţea dovedită în care eleve de liceu între 12 şi 18 ani au fost forţate să întreţină relaţii, făceau parte dintr-o reţea a unor proxeneţi, unor interlopi şi 30 de fete, aveau într-un an de zile 500 de raporturi sexuale, pentru militari de la Deveselu, şi pentru nişte americani şi pentru nişte austrieci care veniseră să lucreze la nişte hidrocentrale pe Olt.

Monica Mihai: Şi poliţia ştia?

Marius Tucă: Păi există un caz trimis în judecată. Ştia.

Ion Cristoiu: Şi asta la nivelul Caracalului şi aia tot în...

Marius Tucă: Exact, şi toată lumea hai că ştim noi cum e cu fetele astea tinere şi nu ştiu ce la Caracal. Pentru că a existat toate episoadele astea.

Ion Cristoiu: O întrebare de baraj, dacă mâine seară, sigur dumneavoastră triumfaţi şi ziceţi că...

Marius Tucă: Nu-i vorba de triumful meu.

Ion Cristoiu: Credeţi că părinţii vor crede?

Marius Tucă: Suntem datori pe viaţă Alexandrei. A salvat multe vieţi, dar eu spun dar eu spun mai important cu lacrimile în gât că a salvat România

Marius Tucă: O întrebare foarte grea. Ca părinte te legi de ultima fărâmă de speranţă ca să crezi că fiica ta este în viaţă, aşa cum am face fiecare.

Ion Cristoiu: Şi cu asta avem celălalt caz care deocamdată...

Marius Tucă: Păi cazul ăla mi se pare şi mai grav, în sensul că au trecut luni de zile. Domnul Cristoiu noi suntem toţi datori pe viaţă, noi jurnaliştii, statul român, miliţienii, procurorii, ăia de la urgenţă suntem datori pe viaţă Alexandrei. Pentru că dacă Alexandra nu suna nu se descoperea niciodată faptul că a existat şi Luiza, nu se descoperea niciodată că aia a fost omorâtă, a salvat multe vieţi pentru că ăsta e un criminal în serie după părerea mea şi o continua, dacă i-a mers de atâtea ori. Deci a salvat multe vieţi, dar eu spun dar eu spun mai important cu lacrimile în gât că a salvat România, dacă  a înţeles ceva din asta. Autorităţile statului, reformarea sistemului, a miliţiei pentru că în continuare este miliţie din păcate, Procuratura a ştiut să acţioneze doar la ordin şi să aresteze în cele mai multe cazuri, aici când era vorba de o idee nu s-a mai putut şi ce face de obicei şi autorităţile statului STS-ul la nivel de 112 este vital pentru noi, pentru toţi, iar opinia publică este revoltată până dincolo de Dumnezeu, de ce, oricare dintre noi sau oricare dintre copiii noştri ar fi putut fi în situaţia Alexandrei. De aia cred că acest copil trebuie declarat erou din punctul meu de vedere.

Ion Cristoiu: Mă rog, eu nu cred că va duce la schimbare în România dar... au mai fost.

Marius Tucă: Suntem pesimişti, dar aici cred că s-a trecut dincolo de orice.

Ion Cristoiu: Nu sunt pesimist. Nu poate să ducă o schimbare dacă vine o altă forţă decât partidele de acum.

Monica Mihai: A existat cazul Colectiv care a revoltat o ţară întreagă.

Marius Tucă: A fost vorba de sute de oameni, dar aici a fost chestie iminentă de a putea salva un copil care a plâns, care i-a implorat. Încă  o dată vă spun imaginaţi-vă că are loc un jaf armat, păi ajungi după 20 de ore la jaf armat? Mai era o chestiune la un moment dat nu ştiu cine spunea că domnule trebuie să operăm în lege, asta mi s-a părut, nu ştiu cine a zis, că trebuie acordul  ăluia care sună la 112 să fie identificat şi ăla cu care se află.

Ion Cristoiu: Asta mi se pare o prostie, cum adică?

Marius Tucă: Păi cum adică dacă sună să fie salvat, ce am înnebunit, şi cine e, să spună locul în care e şi aşa mai departe. Suntem revoltaţi.

Ion Cristoiu: Vedem mâine.

Marius Tucă: Nu discutăm în fiecare zi.

Ion Cristoiu: Nu, aşteptăm mâine confirmarea.

Marius Tucă: Ce confirmare?

Ion Cristoiu: Păi aia cu IML-ul, eu nu uit.

Marius Tucă: Nu uită nimeni chestia asta, de acord, eu spuneam că şi aştept de la voi întrebări dacă este vreo întrebare legată de raţionament, de şirul ăsta despre care vorbeam, nu prea exista.

Ion Cristoiu: Nu poate să existe întrebări pentru că avem de a face cu un eveniment la care ipoteza sau toată logica asta a fost făcută praf de realitate, de aia am zis ca om jurnalist că nu sunt de ieri venit. Aici nu e vorba de o teorie, e vorba e vorba de Marius Tucă care brusc şi-a asumat o teorie bazată pe, nu o teorie, eu am o teorie.

Marius Tucă: Nu e o teorie, la mine nu e o teorie.

Ion Cristoiu: Nu, eu am teorii, dumneavoastră v-aţi asumat încă o dată prin surse oficiale o chestiune cu arderea contestată de toată lumea.

Marius Tucă: Ce înseamnă de toată lumea?

Ion Cristoiu: Păi toţi colegii, aţi găsit vreunul care să creadă?

Marius Tucă: Dar toată lumea e una, colegii e altceva.

Ion Cristoiu: Toată lumea, eu mă refer la lumea noastră.

Marius Tucă: Eu v-am zis de ce s-a întâmplat, ce fel de butoi era şi cum era. Dar mai e un element esenţial în asta criminalul a ajuns acasă, după ce o omorâse a plecat în oraş, s-a întors şi el nu a mai ieşit până când a venit Poliţia, ce se putea cu el în casă cu Alexandra moartă?

Monica Mihai: Au luat în calcul din câte am văzut pe imaginile de la casa lui Gheorghe Dincă acesta avea o curte foarte mare în spate şi dădea într-o pădurice înţeleg curtea acestuia.

Marius Tucă: Nu, dădea într-o altă stradă.

Monica Mihai: Şi poliţiştii au exclus varianta

Marius Tucă: Asta e o altă discuţie, miliţienii tot miliţieni pentru că aia a spus că e un gard roşu şi că pe ei i-a dus în eroare. Păi domnule miliţian, Alexandra a văzut gardul pe dinăuntru, o dată, dar nu la ieşirea unde stă toată presa de pe strada Craiovei, ci pe strada Decebal. De ce pentru că această proprietate, această curte până la urmă a lui Gheorghe Dincă se afla pe două străzi: strada Craiovei unde stă toată lumea la poartă se vede casa groazei şi în partea cealaltă este strada Decebal, o altă ieşire, iar Alexandra a văzut acea poartă roşie pe dinăuntru, că asta din partea Craiovei era albă. Încă o dată vă întreb răspundeţi şi voi pentru că până acum m-aţi întrebat, m-aţi terorizat cu întrebările, exagerez, din momentul în care Gheorghe Dincă a ajuns acasă şi s-a văzut când a plecat de acasă că nu a plecat cu Alexandra, pentru că era singur cu taxiul şi aşa mai departe, până în Craiova, se vede pe camere, a ajuns acasă la ora 1, 1:30-2 şi Alexandra era acolo, conform declaraţiilor şi probelor o omorâse şi era în casă. Ce s-a întâmplat până a doua zi dimineaţă, n-a ieşit nimeni de acolo, pe unde a ieşit Alexandra, îmi răspundeţi sau nu?

Ion Cristoiu: Păi de ce să răspundem noi, că nu eu am teoria asta. Încă o dată gazetăreşte noi avem de a face cu un jurnalist mare.

Marius Tucă: Nu, nu, nu lăsaţi. Nu trebuie să mă scoateţi pe mine, contează mai puţin...

Ion Cristoiu: Nu, nu, e foarte important.

Marius Tucă: Contează mai puţin, eu mi-am asumat tot ce am făcut chiar asumându-mi riscuri mari, dar eu vă întreb altceva, v-am pus o întrebare, îmi răspundeţi dumneavoastră pentru că aţi analizat o mie de cazuri.

Ion Cristoiu: Nu, eu nu aş îndrăzni să spun pentru că nu ştiu ce se putea întâmpla. Eu nu am surse.

Marius Tucă: Încă o dată vă spun nu a ieşit conform tuturor...

Monica Mihai: Putea ieşi pe partea cealaltă.

Ion Cristoiu: De ce nu a ieşit?

Marius Tucă: Conform tuturor imaginilor de pe camerele de luat vederi.

Ion Cristoiu: De ce, avea camere pe strada aia?

Marius Tucă: Păi nu, aveau camere în tot oraşul.

Monica Mihai: Şi există posibilitatea ca cineva să fi venit cu maşina în faţa casei lui?

Marius Tucă: Exista orice posibilitate asta înseamnă că a avut un complice, asta înseamnă că a avut un complice şi l-a sunat pe unul şi i-a zis ”vino, am omorât pe cineva, vino să o iei, s-o transporţi”.

Ion Cristoiu: Dar de ce nu luăm în calcul şi teza că el chiar aşa zisa lui mărturisire în gen mafiot ca să nu cumva să deranjeze reţeaua.

Marius Tucă: Păi da, dar e vorba de nişte rămăşiţe, e vorba de inelele Alexandrei, e vorba de probele...

Ion Cristoiu: Şi ăia când au ajuns era fierbinte sau era rece? Cazanul ăla!

Marius Tucă: Păi era la ora şase dimineaţa!

Ion Cristoiu: Nu ştiu nu mă pricep, toată lumea vorbeşte de ardere.

Marius Tucă: Hai să vă spun ceva, din momentul când ei au ajuns la poartă la 12 noaptea, până la şase dimineaţa nu a ieşit fum, nu a fost niciun zgomot, nu a mirosit nimic, deci era totul oprit.

Monica Mihai: Aţi făcut o afirmaţie mai devreme domnul Tucă de criminal în serie, credeţi că  va mai apărea sau vor ieşi la iveală şi alte cazuri?

Marius Tucă: Sunt convins de asta. Păi criminal în serie e vorba numai de Luiza, dar eu zic că e vorba şi despre alte cazuri, pentru că nu se apuca el dintr-o dată să fie criminal în serie acum două luni, când a dispărut Luiza.

Monica Mihai: La 66 de ani.

Marius Tucă: El de ani de zile face chestia asta. Dar încă o dată nu-mi răspundeţi la întrebarea asta: cum el a ajuns acolo, a ajuns acasă, conform probelor că mă întreba domnul Cristoiu de unde zic că poate nu e: a fost în maşină, a fost răpită că sunt probe în maşină, că sunt probe acasă.

Ion Cristoiu: Asta nu am nimic de zis.

Marius Tucă: Păi da dar tocmai vă spuneam Alexandra nu a mai ieşit de acolo. Nu a mai ieşit de acolo mai mult decât atât nici el începând cu ora două nu a mai ieşit de acolo din casă.

Ion Cristoiu: Nu înţeleg, nu e nici un argument în favoarea chestiei cu arderea.

Marius Tucă. Cum adică nu e niciun argument?

Ion Cristoiu: Nu ştiu, un argument.

Marius Tucă: Păi nu avea unde să o ducă, unde să dispară un copil.

Ion Cristoiu: Nu putem înlocui faptul cu raţionamentul, hai să facem un raţionament e riscant, e riscant spun eu ca gazetar. E riscant pentru că e vorba de un eveniment în atenţia întregii opinii publice.

Marius Tucă: Şi să vă mai dau un argument: el a aruncat un lănţişor.

Ion Cristoiu: De ce era nevoie să... a vârât-o în cuptorul ăla cu bijuterii cu tot?

Marius Tucă: Nu, în prima parte când a plecat prima dată de acasă a aruncat şi după aceea s-a răzgândit şi-a dat seama că arunc bijuteriile, dar ce fac cu corpul şi când a ajuns acasă a trecut la chestia asta.

Ion Cristoiu: Da, înseamnă că a vârât-o în cuptorul ăla cu tot cu bijuterii.

Marius Tucă: Păi da la faţa locului pusese şi bijuteriile, s-au găsit toate alea în butoiul cu pricina, de fapt s-au găsit toate inclusiv dinţii, după ce s-a cernut cenuşa s-a găsit în acel butoi. Asta e clar oasele astea se spune pe surse, dar vă spun eu încă o dată din surse oficiale că era vorba de oase umane şi aparţineau unui copil între 12 şi 17 ani.

Monica Mihai: Întrebarea mea în urma declaraţiei de ieri a domnului Bănilă în care acesta nu a contestat faptul că Alexandra s-a aflat în  maşina acestuia, voiam să zic cum explicaţi faptul că aceste căutări s-au întărit în ultima vreme, adică în ultimele zile am văzut cu toţii poliţişti care caută prin lacuri.

Marius Tucă: Păi am trei explicaţii aici.

Ion Cristoiu: Păi de ce mai caută dacă sursa dumneavoastră oficială spune că ştie deja.

Marius Tucă: Am trei explicaţii: una explicaţie e să arate că miliţienii aleargă acum.

Monica Mihai: Adică fac un  spectacol?

Marius Tucă: Fac un spectacol în sensul că ne preocupăm şi acum suflăm şi în iaurt. Ei trebuiau să alerge din momentul în care a răpit-o pe Alexandra sau mai bine spus trebuiau să alerge din momentul în care a sunat Alexandra, de fapt trebuiau să alerge din momentul în care părinţii au anunţat dispariţia Alexandrei şi nu au făcut absolut nimic.

Monica Mihai: Care este a doua teorie?

Marius Tucă: Doi: ăia alergau la un moment dat tranşpiraţi, săracii de ei, tranşpiraţi nu transpiraţi pentru că e vorba de miliţieni, alergau prin curţile oamenilor pentru că primiseră un pont de la o vrăjitoare.

Monica Mihai: Că s-ar afla la o casă din zonă.

Ion Cristoiu: Păi nu ştiau de la sursa noastră oficială că  nu trebuiau să mai alerge, că asta nu înţeleg.

Marius Tucă: Nu, că o anchetă e făcută de ăia care sunt în Caracal şi care acum ei vor să arate că nu au fost miliţieni şi nu i-a trimis Bănilă pe ăia să bănănăiască pe străzile din Caracal.

Monica Mihai: Sunt echipe diferite.

Marius Tucă: Sunt două echipe nu sunt coordonate de ăia, de aia s-a mutat totul la DIICOT.

Ion Cristoiu: Am înţeles şi al treilea motiv pentru care, dacă ei ştiu deja, sursa noastră că asta e, de ce mai fac toată comedia asta?

Marius Tucă: E o altă sursă care spune că a avut o ruptură la coloana cervicală şi că de aici s-a întâmplat totul.

Marius Tucă: V-am mai explicat, ăia din Caracal...

Ion Cristoiu: A treia despre caz, aţi zis că sunt trei.

Marius Tucă: Da, da, imediat, staţi puţin, să urmărim pe asta unu şi trei în afară de ăia din Caracal nu caută nimeni nicăieri.

Monica Mihai: Doar în perimetrul acela.

Marius Tucă: Păi nu, nu, nu caută nimeni în afară de miliţienii din Caracal.

Monica Mihai: Adică ei la nivel local, spuneţi.

Marius Tucă: Da, aţi văzut pe cineva de la Bucureşti, de la DIICOT, de la ăia de la Craiova?

Ion Cristoiu: Potrivit surselor noastre avem mărturia lui, bănuiesc că de 30-40 de pagini că a povestit şi acum ce face DIICOT-ul?

Marius Tucă: DIICOT-ul?

Ion Cristoiu: Da, în afară de confirmare.