Js1 a realizat doar o asociere a circumstanţelor personale pozitive ale lui Vîntu şi Cezar-Parchet

Trecând peste faptul că încheierea se remarcă "prin unicitate", datorită afirmării de către judecător (Graţiela Lăzureanu-n.r.) a unor aspecte, care nu au nici cea mai vagă legătură cu această cauză, reţin atenţia considerentele privind temeiuri noi care sunt raportate la contractul dintre părţii, la familia inculpatului Vîntu, care a înstrăinat acţiunile, la eforturile de adaptare în camera de detenţie pe care le face acesta, la studiile superioare ale inculpatului Ilie, care lucra cu contract de muncă la data comiterii infracţiunii, a arătat Parchetul, în motivarea recursului împotriva deciziei Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, care a apreciat că ceid oi acuzţai pot fi judecaţi în libertate, pentru ameninţarea cu moartea şi şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Deşi, în mod expres în rechizitoriu s-a precizat că acel contract de management dintre inculpatul Vîntu şi partea vătămată Sebastian Ghiţă nu are legătură cu elementul material al infracţiunii pentru care alături de inculpatul Ilie au fost trimişi în judecată şi s-a argumentat prin probele administrate existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii, printr-o argumentaţie surprinzătoare, instanţa de judecată reţine că "vânzarea acţiunilor face inculpaţii să nu mai fie determinaţi să intervină în derularea contractului", a explicat Parchetul, în motivele de recurs, judecat de Tribunalul Bucureşti.

În opinia acuzării, în mod categoric, inculpaţii nu au fost arestaţi şi cercetaţi pentru interesul comercial, aşa încât o asemenea susţinere este absurdă.

"Instanţa de judecată, a fost aşadar, în eroare cu privire la temeiul de drept prevăzut de articolul 300 indice 1, alineatul 2, Cod procedură penală, atunci când a analizat temeiurile noi, a căror constatare poate să determine revocarea arestării preventive, dacă motivele de menţinere în detenţie, în continuare nu mai sunt relevante şi suficiente", a susţinut Parchetul.

Potrivit acuzării, analiza temeiurilor articolului 300 indice 1, alineatul 2, Cpp, întemeiată doar pe circumstanţe personale nu poate oferi argumente juridice cu privire la lipsa pericolului concret pentru ordinea publică, deoarece potrivit articolului 148. litera f, teza a II-a, Cpp, examinarea acestui aspect presupune în mod obligatoriu analiza tuturor circumstanţelor privitoare la faptă şi făptuitori, modalitatea concretă de comitere, urmările produse, antecedentele sale penale.

"Judecătorul trebuie să aprecieze sub acest aspect dacă fapta de care este acuzat inculpatul tulbură în continuare ordinea juridică, mediul social ocrotit prin normele dreptului penal şi procesual penal, dacă creează o stare de primejdie pentru raporturile sociale şi normala lor desfăşurare. Ori, în cauză, instanţa de judecată a realizat doar o asociere a circumstanţelor personale pozitive ale inculpaţilor, cu dispariţia pericolului concret pentru ordinea publică, prin trecerea timpului. Această analiză echivalează cu minimalizarea consecinţelor", a mai arătat reprezentantul Parchetului.

Noţiunea de "pericol pentru ordinea publică" a fost definită în doctrină ca fiind temerea că, odată pus în libertate, învinuitul sau inculpatul ar comite noi fapte penale ori ar declanşa reacţii puternice în rândul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat. Altfel spus, noţiunea de pericol concret pentru ordinea publică trebuie înţeleasă ca o reacţie colectivă faţă de anumite comportamente antisociale care ar produce o temere generală că legea nu este aplicată cu fermitate ori că organele de justiţie, nu acţionează prompt împotriva unor fapte periculoase, a explicat acuzarea.

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, luni, trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar, pentru şantaj.

Potrivit acuzării, în perioada martie - aprilie 2011, inculpaţii Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate.

Concret, constrângerea a fost realizată de către inculpaţi, prin ameninţarea cu uciderea părţii vătămate, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice. Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit.

Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a decis, marţi, că cei doi pot fi judecaţi în stare de libertate, însă Parchetul a făcut recurs, care s-a admis de către Tribunalul Capitalei.

Astfel, după 60 de zile se mai pune în discuşie legalitatea măsurii arestării în cazul acestora.

Procesul celor doi începe la 10 iunie la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.