MAE: Rapoartele periodice privind MCV arată că România a înregistrat progrese împotriva corupţiei

"MAE a promovat şi va promova în continuare, pe canale diplomatice, conform competenţelor sale, la nivelul statelor membre şi al instituţiilor europene, progresele României în domeniile reformei justiţiei şi combaterii corupţiei şi va sprijini, prin demersuri diplomatice, eforturile Ministerului Justiţiei, în calitatea acesteia de instituţie coordonatoare, precum şi ale celorlalte instituţii cu responsabilităţi în materie de MCV", se mai arată în răspunsul MAE.

Precizările MAE vin în contextul în care ambasadorul Olandei la Bucureşti, Tanya Van Gool, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că reticenţele ţării sale faţă de aderarea României în acest stadiu la Schengen ţin de faptul că politicienii de la Haga nu pot explica alegătorilor lor că lucrurile stau bine, pentru că au văzut că nu este aşa.

Diplomatul olandez susţine că în primii trei ani de după aderarea României la UE, în 2007, nu s-a întâmplat nimic pentru realizarea progreselor necesare în justiţie, prevăzute de MCV, ci doar în ultimul an au început acţiuni în acest sens.

"Când MCV a fost stabilit şi am sperat că 3-4 ani mai târziu vom vedea o evoluţie imensă, astfel încât inclusiv condiţionalităţile MCV să fie îndeplinite. În aceste condiţii, discuţia noastră nu ar fi avut loc. Dar aşa cum am văzut de la început, în primii doi ani aproape că nu a existat niciun progres şi atunci oamenii au început să spună că Mecanismul nu a fost impus degeaba, că el trebuie dus la îndeplinire şi s-a insistat în acest sens de către un număr de state. Evident, rapoartele nu au fost prea bune şi atunci au apărut consecinţele asupra opiniei politice. Iar acest lucru nu s-a întâmplat numai în Olanda, dar nu am voie să vorbesc despre alte ţări, ci numai despre Olanda. Iar oamenii au spus: "Stai, e bine. Aveţi MCV care nu este respectat cu stricteţe. Acum veţi avea Schengen şi vor fi consecinţe. Este ok, dacă sistemul judiciar dă rezultate. Dacă avem oameni condamnaţi la frontieră, este bine. Dar nu avem încredere pentru că nu vedem lucrurile întâmplându-se". De aceea politicienii olandezi nu pot explica cetăţenilor care i-au ales că lucrurile stau bine, pentru că au văzut că lucrurile nu stau bine. Pentru că rapoartele nu sunt pozitive. De aceea s-a făcut o legătură la nivel politic. Pentru că noi ştim că nu există încredere în sistemul de justiţie. Şi că nici nu s-a dovedit în trecut că ar trebui să existe. Vorbesc despre trecut, despre perioada începând din 2007. Suntem în 2011 şi abia în ultimul an am văzut un număr de lucruri întâmplându-se. Dar înainte, trei ani, nu am văzut nimic", a declarat Tanya Van Gool.

Tanya Van Gool precizează că Olanda aşteaptă următoarele două rapoarte ale CE pe tema justiţiei pentru o evaluare a progreselor înregistrate de România în acest domeniu, precizând că prin raport al CE înţelege doar rapoartele finale, care conţin şi evaluările de natură politică şi care sunt publicate anual în luna iulie, şi nu documentele interimare de genul celui publicat vineri.

Referindu-se la raportul interimar pe justiţie publicat vineri, ea a spus că a fost surprinsă de conţinutul pozitiv al documentului, apreciind însă că România merita acest lucru, deoarece "au fost făcuţi paşi - cu dificultate, ce e drept - dar trebuie menţionaţi şi consolidaţi".

Diplomatul olandez a spus că printre măsurile concrete pe care ţara sa le aşteaptă din partea României în domeniul justiţiei se numără implementarea codurilor de procedură, uniformizarea jurisprudenţei şi transparenţa în desfăşurarea cazurilor de corupţie. "Avem nevoie de transparenţă în desfăşurarea cazurilor de corupţie. Ştim că unele persoane sunt puse sub acuzare, iar altele, nu", afirmă Tanya Van Gool. Ea mai declară că este necesar ca durata proceselor să fie mai scurtă.