Medicul Burnei, acuzat că a luat mită de la pacienţi, va profesa într-o clinică privată/ Clinica Gral Medical dezminte informaţia: „Nu avem secţie de ortopedie”

Clinica Gral Medical dezminte afirmaţiile legate de posibila colaborare cu medicul Gheorghe Burnei, adăugând că spitalul nu are secţie de ortopedie, precizarea fiind făcută după ce fiul doctorului a anunţat că, din 19 iulie, Burnei va oferi consultaţii la spitalul privat din Capitală.

„Gral Medical nu are în prezent secţie de ortopedie, dotarea secţiilor existente sunt orientate către chirurgia oncologică, iar tratamentul este ţintit către adulţi şi nu către copii. Afirmaţiile legate de posibila colaborare au fost asumate în mod solitar de către băiatul medicului pe pagina proprie dintr-o reţea cunoscută de socializare”, conform unui comunicat de presă al clinicii private, remis MEDIAFAX.

În documentul citat se menţionează că Gral Medical nu a încheiat nicio formă de colaborare cu medicul Burnei Gheorghe şi nu are configurat în softul medical servicii medicale şi orar pentru specialitatea ortopedie. Acesta este şi motivul pentru care nu se pot face programări prin sistemul propriu de call center sau online de pe site.

„În cadrul spitalului nu oferim intervenţii pe ortopedie la copii sau adulţi, investiţiile efectuate până acum sunt ţintite către servicii de diagnostic şi tratament oncologic. Orice colaborare cu orice medic pe această specializare nu se putea pune în practică, mai ales că nu suntem nici autorizaţi să prestăm astfel de servicii în spitalul nostru”, a declarat fondatorul Gral Medical, Robert Şerban.

În plus, Gral Medical menţionează că, pentru acest an, nu are prevăzut o investiţie care să fie orientată către deschiderea unui business nou pe specialitatea ortopedie, în ambulatoriu sau în regim de spitalizare de lungă durată.

„Pentru perioada următoare, Gral Medical a alocat un buget de investiţii multianual de aproape cinci milioane de Euro, o parte din buget va fi alocat începand cu anul 2017 pentru proiecte în provincie, care vor putea deservi oraşe importante şi chiar judeţe, unde nevoia de servicii medicale performante este acută. În continuare politica de dezvoltare este orientată către analize de laborator, segmentul corporate şi eficientizarea centrelor noi deschise”, conchid reprezentanţii spitalului privat.

Fiu medicului Gheorghe Burnei, cercetat penal pentru că ar fi luat mită de la mai mulţi pacienţi, a anunţat că tatăl său va oferi consultaţii într-o clinică privată din Capitală, după ce instanţa i-a interzis să profeseze în spitalele de stat.

„Vă anunţ pe această cale că Prof. Dr. Gheorghe Burnei va începe consultaţiile şi anumite intervenţii chirurgicale, împreună cu subsemnatul, la clinica Graal Medical, din 19 iulie 2017. Nu sunaţi la call center deocamdată. Din păcate, consultaţiile şi intervenţiile vor fi contracost deoarece Dl. prof. nu are încă voie să profeseze la spitalul de stat datorită deciziei procurorilor. Să auzim de mai bine!”, a scris fiul medicului, Cristian Burnei.

Anunţul a fost postat pe mai multe grupuri din mediul online, care susţin activitatea doctorului.

Instanţa a dispus, în 7 iulie, să menţină cercetarea lui Gheorghe Burnei sub control judiciar. Între interdicţii se numără şi „să nu exercite profesia, sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit faptele, respectiv în cadrul Spitalului Clinic de Urgente de Copii Marie Curie sau în altă unitate din sistemul public de sănătate”.

Procurorii îl acuză pe Burnei că ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii, iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate.

Anchetatorii au găsit în biroul medicului de la spitalul „Marie Curie” sumele de 13.343 de lei, 5.015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu „modul de operare” şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a creea presiune iar astfel părinţii să plătească.

„Pentru a-i determina pe părinţii pacienţilor să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenţie chirurgicală. Se prezintă părinţilor, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienţi că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervenţiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obţinerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinţilor ideea că pentru aceste ”beneficii” trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinţilor o altă situaţie decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situaţie care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale”, se arăta în actele procurorilor.

Medicul Gheorghe Burnei i-ar fi convins pe părinţi de dificultatea obţinerii protezelor şi le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firmă apropiată lui, „ameninţându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează”. Asta în condiţiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obţinute gratuit de spital. Astfel, susţine Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obţinut beneficii de la patronul respectivei firme.

La dosar se notează că există probe, inclusiv înregistrării ambientale, filmări, pentru presupusele fapte de luare de mită. Procurorii susţin că în unele cazuri banii ar fi fost ceruţi şi primiţi anterior operaţiei şi ar fi fost mascaţi prin încheierea unor contracte de donaţii.

Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienţii copii, fără consimţământul aparţinătorilor, ţesut osos şi ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu. La dosar ar exista probe care indică faptul că astfel de ţesuturi au fost folosite ca transplant pentru alţi copii, deşi ar fi fost ţinute anterior în condiţii improprii.

„Cu ocazia percheziţiei acestea au fost descoperite în condiţii total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spaţiu comun. Alături de aceste ţesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date ţesuturi astfel prelevate şi păstrate au fost deja folosite ca transplant pentru alţi copii, cele descoperite la percheziţie urmând a avea o destinaţie similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul şi inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de ţesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal şi sigur pentru starea de sănătate a pacienţilor. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant”, spun procurorii.

Citeşte şi: Judecători: Din susţinerile parchetului nu rezultă că Burnei a condiţionat actul medical de mită. Nu fac obiectul cauzei eventualele acuzaţii de malpraxis

Citeşte şi: Medicul Gheorghe Burnei scapă de arestul la domiciliu, va fi plasat sub control judiciar

Citeşte şi: Contestaţia medicului Burnei la arestul la domiciliu este judecată marţi de Curtea de Apel Bucureşti. ”Sper ca pe viitor mentalitatea românească să se schimbe”

Citeşte şi: 50 de plângeri ar fi fost depuse împotriva medicului Gheorghe Burnei, iar 15 persoane sunt audiate

Citeşte şi: Colegiul Medicilor: Verificările în cazul Burnei se vor mişca cu celeritatea impusă de opinia publică

Citeşte şi: Referatul procurorilor în cazul medicului chirurg Gheorghe Burnei: "Mită mascată prin donaţii şi copii supuşi unor experimente"