- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
#metoo | Un subiect tabu în România: "Victimele hărţuirii sexuale nu au suportul necesar, au o temere de a sesiza instituţiile"
Campania #metoo, în care femeile victime ale hărţuirii şi abuzurilor sexuale îşi povestesc experienţele, pune în discuţie un subiect tabu în România.
#metoo | Un subiect tabu în România. Şeful CNCD: „Victimele hărţuirii sexuale nu au suportul necesar, au o temere de a sesiza instituţiile”
În doi ani (2015-2016) au fost depuse doar patru plângeri legate de hărţuire sexuală, cu toate că aceste cazuri sunt mult mai multe şi mult mai dese, după cum a explicat, pentru Gândul, Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD).
„Victimele hărţuirii sexuale nu au suportul necesar, au o temere în a sesiza instituţiile abilitate. Există o serie de motive pentru care nu se spun aceste lucruri. Noi putem să soluţionăm o plângere, în sensul în care putem să aplicăm o amendă. Dar, dacă se adresează instanţelor de judecată, pot obţine despăgubiri morale sau materiale. În România, în ultimii ani, am avut cazuri destul de grave, mai ales în zona universitară, Iaşi, Cluj, am avut un caz la Arad, într-o instituţie publică, în care o funcţionară a înregistrat şeful şantajând-o sexual. În toate aceste cazuri avem plângeri penale pe rol, respectiv, am mai avut situaţii de hărţuire sexuală în zona universitară, chiar şi la univeristăţi din Bucureşti, care au fost soluţionate”, explică Asztalos.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Cu cât ești mai dezamăgit, cu atât trebuie să mergi duminică la vot și să pui ștampila exclusiv pe alb!
-
Ciolacu efectuează o vizită de lucru la Budapesta: Vreau să îmi finalizez mandatul cu obţinerea deciziei intrării depline în Schengen
-
Şef al armatei britanice: „Suntem pregătiţi să luptăm cu Putin în Europa de Est”
-
Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă rămân sub control judiciar
Potrivit informaţiilor existente, avem de-a face cu o subraportare a cazurilor la CNCD, iar din datele existente reiese că hărţuirea are loc în mod frecvent în raporturile şef/subaltern.
„De ce nu se fac plângeri? Plângeri în legătură cu ce? Pentru că sunt, de fapt, două fenomene evidenţiate. Avem hărţuirea sexuală în cadrul unei instituţii, iar ea este sancţionată, şi avem hărţuirea stradală, în spaţiul public. (...) Nu ai un cadru legal care să te protejeze de hărţuirea în spaţiul public”, spune Oana Băluţă, conferenţiar universitar şi activistă pentru drepturile femeilor, care a urmărit îndeaproape problematica drepturilor femeilor în ultimii ani.
Potrivit Codului Penal, hărţuirea sexuală este definită ca „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO