Motivarea achitării lui Romeo Stavarache, într-un dosar în care era condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare: Este absurd ca primarul să se substituie funcţionarilor

Potrivit motivării instanţei, transmisă luni corespondentului MEDIAFAX, primarul Romeo Stavarache nu trebuia să verifice personal documentaţia care a stat la baza emiterii repartiţiei unor locuinţe, în condiţiile în care asemenea atribuţii reveneau directorului executiv al Direcţiei patrimoniu şi şefului de Serviciu fond locativ.

Fostul primar al municipiului Bacău, Romeo Stavarache, a fost achitat, în aprilie 2017, de Curtea de Apel Alba Iulia, după ce a fost condamnat de Tribunalul Bacău la trei ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă la abuz în serviciu, decizia fiind definitivă. Acesta a fost acuzat că a aprobat repartizarea unei locuinţe către un subaltern.

Deşi nu îndeplinea condiţiile de acces la o locuinţă socială sau din fondul locativ de stat, în 2008, Muntianu Gheorghe, fost angajat al Primăriei Bacău, a solicitat audienţă la primar pentru repartizarea unui apartament.

”Rezoluţia sa (n.r. a primarului Stavarache) a fost <de acord, în limita posibilităţilor>, semnificaţia acesteia fiind că, în cazul în care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege i se poate atribui o locuinţă. Nicio persoană dintre cele care făceau parte din comisia de audienţă nu a avut vreo obiecţie legată de faptul că inculpatul solicitase atribuirea unei locuinţe”, se arată în motivarea Curţii de Apel Alba Iulia, trimisă la solicitarea corespondentului MEDIAFAX.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) l-a acuzat pe Stavarache că faptele sale “realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu în forma tentativei, prin trei acte materiale”.

De asemenea, îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu ar fi avut ca rezultat obţinerea de către Gheorghe Muntianu a unui avantaj patrimonial, respectiv un apartament şi producerea unei pagube Municipiului Bacău, constând în contravaloarea acestei locuinţe evaluată la suma de 11. 379 lei, rezultat care nu s-a produs, formalităţile de vânzare-cumpărare a apartamentului fiind oprite.

Curtea de Apel Alba Iulia arată, însă, în motivarea achitării fostului primar, că afirmaţiile acuzării nu sunt întemeiate, iar Romeo Stavarache nu avea atribuţii privind repartizarea locuinţelor.

”Prezentarea în audienţă a inculpatului solicitant M.G. la şedinţa din 20.03.2008 este menţionată în registrul de audienţă la poziţia 43, cu menţiunea că obiectul audienţei a constituit o cerere de locuinţă, iar rezoluţia inculpatului Stavarache, în calitate de primar, consemnată de şeful de cabinet M.P. a fost <De acord, în limita posibilităţilor>. Acest acord de principiu al inculpatului nu a constituit un act de dispoziţie, respectiv nu a avut valoarea unui act administrativ de autoritate, care să oblige serviciile subordonate din aparatul primarului să acorde solicitantului o locuinţă şi nici nu a substituit atribuţiile Comisiei sociale, singura în măsură, potrivit HG nr. 1275/2000, să analizeze solicitările şi să repartizeze locuinţele din fondul locativ de stat, conform criteriilor de bază şi ordinii de prioritate”, se arată în motivare, cu privire la primul act material prin care este acuzat.

Repartiţia apartamentului a fost întocmită de către Gheorghe Muntianu, aflat în conflict de interese şi a fost semnată de acesta şi de directorul executiv al Direcţiei Patrimoniu, Pircu Gavril, în condiţiile expuse, respectiv fără ca aceştia să verifice, potrivit atribuţiilor conferite lege şi de fişele postului, documentele din dosarul de locuinţă şi fără să fi existat o hotărâre de consiliu local care să analizeze cererea şi să o califice câştigătoare conform criteriilor de bază şi a ordinii de prioritate, potrivit motivării.

”Însă documentul intitulat <Repartiţie> nu constituia un act de dispoziţie, ci o propunere venită din partea Direcţiei Patrimoniu şi adresată Serviciului Contracte, pentru încheierea contractului de închiriere în beneficiul inculpatului Muntianu. Pe de altă parte, <aprobarea> repartiţiei de către Stavarache, ca o aprobare a unei propuneri, nu a constituit un act de dispoziţie, care să oblige pe funcţionarii destinatari la un anumit comportament. Ea nu a scutit pe funcţionarii cărora li s-a trimis repartiţia, de îndeplinirea obligaţiilor legale de verificare a conţinutului dosarului de solicitant şi a înscrisurilor care să justifice încheierea contractului de închiriere”, se arată în motivare, cu privire la al doilea act material.

De asemenea, Curtea de Apel Alba Iulia notează că este contrar oricărei prevederi legale şi ”chiar absurd” să se reţină că primarul trebuia să se substituie atribuţiilor de serviciu ale funcţionarilor din subordine şi ”să verifice personal” documentaţia care a stat la baza emiterii repartiţiei, în condiţiile în care asemenea atribuţii determinate reveneau directorului executiv al Direcţiei patrimoniu şi şefului de Serviciu fond locativ.

Cu privire la al treilea act material imputat lui Stavarache, Curtea de Apel Alba Iulia reţine că în privinţa tuturor persoanelor care s-au înscris în audienţă în anul respectiv şi care au solicitat cumpărarea locuinţei pe care o deţineau în chirie, rezoluţia primarului a fost “da”.

Însă, potrivit unui martor, rezoluţia din şedinţa de audienţă a fost de aprobare cu menţiunea de a se analiza legalitatea şi a se hotărî în comisia socială.

”Astfel, nu este întemeiată acuzaţia că inculpatul Stavarache a aprobat încheierea contractului de vânzare – cumpărare în cadrul şedinţei de audienţă din 25.02.2009. Rezoluţia sa din cadrul şedinţei de audienţă a fost de aprobare de principiu, (mai ales în condiţiile în care numai chiriaşului i se putea vinde locuinţa în condiţiile legii) şi nu a constituit un act de dispoziţie, care să oblige pe funcţionarii destinatari la un anumit comportament”, se arată în motivare.

Astfel, Curtea de Apel a constatat că, potrivit prevederilor legale, primarul nu are nicio atribuţie, cu excepţia celei de a ”asigura măsurile necesare pentru luarea în evidenţă a solicitărilor primite şi analizarea acestora în comisiile sociale”.

”Pe de altă parte, nu s-a făcut dovada că inculpatul Stavarache a acţionat cu intenţie, directă sau indirectă, în cunoştinţă de cauză, în scopul de a frauda procedura de închiriere şi de vânzare a locuinţei, în vederea favorizării inculpatului şi cu consecinţa producerii unei pagube patrimoniului Primăriei Bacău”, potrivit Curţii de Apel Alba Iulia.

În consecinţă, Curtea de Apel a reţinut că în cauză, în privinţa lui Stavarache nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în forma tentativei, sub aspectul laturii obiective şi subiective, concluzie care justifică achitarea.

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat în luna aprilie, corespondentului MEDIAFAX, că Romeo Stavarache, Pircu Gavril şi Muntianu Gheorghe, foşti angajaţi ai Primăriei Bacău, au fost achitaţi de acuzaţiile de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu, în forma tentativei, iar în cazul lui Muntianu Gheorghe instanţa a înlăturat pedepsele pentru alte două infracţiuni reţinute, respectiv uz de fals şi conflict de interese.

După condamnare, primarul din Bacău, Romeo Stavarache, a fost suspendat din PNL, copreşedintele PNL Bacău, Tudoriţa Lungu spunând că el ar trebui să demisioneze din funcţia publică şi din partid.

În decizia luată, şefii PNL Bacău au invocat statutul partidului, care, potrivit acestora, prevede că orice membru care este condamnat de prima instanţă de judecată este automat suspendat din funcţie.