Nicuşor Constantinescu rămâne cu interdicţia de a-şi exercita funcţia de şef al CJ Constanţa

În 8 decembrie, Tribunalul Constanţa a respins cererile lui Nicușor Constantinescu de revocare a controlului judiciar şi de ridicare a interdicţiei de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa.

În 11 decembrie, Curtea de Apel Constanţa a judecat contestaţia lui Nicuşor Constantinescu la decizia Tribunalului, amânând ulterior pronunţarea pentru 14 decembrie şi apoi pentru 16 decembrie, când Curtea de Apel a decis să repună cauza pe rol, pentru a pune în discuţie dacă este necesară sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea art. 399 alin. (10) din Codul de Procedură Penală şi pentru a se stabili care este instanţa competentă să se pronunţe asupra modificării obligaţiilor impuse pe durata măsurii preventive.

La acel termen, atât reprezentanţii DNA, cât şi avocaţii lui Nicuşor Constantinescu au spus că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale.

Citeşte şi: CJ Constanţa se constituie parte civilă în două dosare în care este judecat Nicuşor Constantinescu

Instanţa a hotărât, în 18 decembrie, ca solicitările de modificare a obligaţiilor aferente controlului judiciar să fie soluţionate de către completul desemnat cu judecarea căii de atac formulate împotriva hotărârii Tribunalului Constanţa de condamnare a lui Nicuşor Constantinescu la trei ani şi jumătate de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal.

Luni, Curtea de Apel Constanţa a pus în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar în cazul lui Nicuşor Constantinescu, în dosarul Centrului Militar Zonal, prilej cu care avocatul acestuia a solicitat revocarea controlului judiciar şi ridicarea interdicţiei a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.

DNA a cerut instanţei respingerea cererilor formulate de apărător.

Nicuşor Constantinescu a afirmat, în faţa instanţei, că a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean de către cetăţenii judeţului Constanţa, iar dreptul acestora de a fi reprezentanţi la nivel naţional şi internaţional nu poate fi îngrădit decât de o hotărâre definitivă şi irevocabilă. El a spus că hotărârile de consiliu judeţean, de consiliu local nu sunt supuse controlului penal, ci celui de contencios-administrativ şi că, dacă îşi va relua atribuţiile în fruntea CJ şi va iniţia proiecte de hotărâri, nu va comite o faptă penală.

De asemenea, Constantinescu a precizat că alţi preşedinţi de consilii judeţene şi primari din ţară, cercetaţi sau chiar condamnaţi în prima instanţă pentru diverse fapte, îşi pot exercita funcţia, neavând interdicţie în acest sens din partea instanţelor.

Citeşte şi: Nicuşor Constantinescu a cerut modificarea controlului judiciar. Cererea sa a fost respinsă

Curtea de Apel a decis să respingă cererile lui Nicuşor Constantinescu de revocare a controlului judiciar şi de modificare a acestuia, menţinând totodată această măsură preventivă pe o perioadă de până la 60 de zile. Decizia magistraţilor este definitivă.

În dosarul Centrului Militar Zonal, Nicuşor Constantinescu a fost condamnat de Tribunalul Constanţa, la sfârşitul lunii octombrie, la trei ani şi jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu. El are mai multe interdicţii, printre care şi pe aceea de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.

În urma condamnării în acest dosar, care însă nu este definitivă, preşedintelui CJ Constanţa îi este interzis să îşi exercite dreptul de a ocupa o funcţie publică, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de cinci ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

Citeşte şi: Nicuşor Constantinescu, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare în dosarul Centrului Militar. Preşedintele CJ Constanţa: O “pată de ruşine” pentru justiţie

Nicuşor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 72.642,7 lei, actualizată cu indicele inflaţiei la data efectuării plăţii, către partea civilă Ministerul Apărării Naţionale - Statul Major General, restul pretenţiilor civile formulate de MApN fiind respinse ca nefondate.

De asemenea, Nicuşor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 8.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă şi a fost atacată cu apel.

În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 - noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 - 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol, "consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului". Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

Procurorii îl acuzau pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

Citeşte şi: Nicuşor Constantinescu spune că a făcut plângeri împotriva unui procuror DNA şi a unei judecătoare

Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, "posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate".

În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA.

Citeşte şi: ANI cere DNA cercetarea lui Nicuşor Constantinescu pentru conflict de interese şi fapte de corupţie. SCHEMA plăţilor făcute de CJ Constanţa

Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

Nicuşor Constantinescu a avut interdicţia de a-şi exercita funcţia şi în alt dosar, cel în care este acuzat de procurorii DNA de un prejudiciu de opt milioane de euro, dar aceasta a fost înlăturată în luna noiembrie de Curtea de Apel Constanţa.