Percheziţia la Primăria Timişoara s-a încheiat după circa 16 ore, fiind ridicate mii de documente

Percheziţia începută, marţi dimineaţă, la sediul Primăriei Timişoara, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi care viza vânzarea unor locuinţe naţionalizate către chiriaşii acestora, a durat aproximativ 16 ore, iar la final, procurorii au dus miile de documente adunate în 40 de saci într-un microbuz pentru a le putea transporta la Bucureşti, unde vor fi verificate în amănunţime.

Potrivit anchetatorilor, este vorba despre dosarele în baza cărora au fost vândute unor persoane, potrivit Legii 112/1995, imobile care fuseseră naţionalizate de către statul comunist.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu a declarat corespondentului MEDIAFAX că acţiunea procurorilor anticorupţie are loc în cadrul unei anchete mai vechi, aflată în derulare.

”Este în desfăşurare o percheziţie la Primăria Timişoara. Misiunea este să ridice înscrisuri, şi nu persoane. Este vorba despre contractele de vânzare cumpărare pe Legea 112 începând din 1996 şi până în prezent. Alte lucruri nu mai am de precizat. Se ştie că e o anchetă în derulare mai demult şi în cadrul anchetei s-a ajuns la această percheziţie. Nu ştiu despre câte dosare este vorba”, declara Nicolae Robu.

Potrivit unor surse judiciare, în baza acestei legi au fost vândute mai multe locuinţe naţionalizate, aflate în centrul oraşului, unor magistraţi, procurori, poliţişti, dar şi unor familii de romi. Astfel, romii cumpărau un apartament într-un imobil naţionalizat, iar prin teroare îi convingeau pe ceilalţi proprietari să le vândă apartamentele la preţuri mici, întregul imobil intrând în posesia familiei de romi.

Unul dintre beneficiarii acestei legi ar fi Vasile Bîc, prim-procurorul Tribunalului Timiş, susţin sursele citate. Acesta şi-ar fi cumpărat locuinţa cu patru camere plus dependinţe cu suma de 8.500 de lei, plătind un avans, apoi rate lunare până la achiziţionarea integrală a imobilului. Achiziţia locuinţei de către Bîc a mai fost anchetată, însă dosarul a fost clasat.

Fostul primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu declara corespondentului MEDIAFAX că el ştie că totul s-a făcut legal.

”Nu ştiu ce să vă spun, habar nu am, nu am ce declaraţii să vă dau. Eu ştiu că tot ce s-a făcut, s-a făcut legal. Întrebaţi-i pe cei care suţin altceva”, spunea Gheorghe Ciuhandu.

În noiembrie anul trecut, fostul primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu a fost audiat la Parchetul Curţii de Apel Timişoara, în legătură cu retrocedarea unui imobil din centrul oraşului către o familie de romi, caz în care ar fi lipsit documente la întabulare. La ieşirea de la audieri, Ciuhandu a declarat că a fost citat în calitate de martor şi că nu îşi aminteşte prea multe detalii despre această retrocedare, având în vedere că au trecut mai mulţi ani.

În acelaşi dosar. au mai fost audiaţi şi secretarul Primăriei Timişoara, Ioan Cojicari, precum şi fostul şef al Direcţiei de Patrimoniu din Primăria Timişoara, Nicuşor Miuţ.

La Timişoara, mai multe familii de romi deţin sute de proprietăţi în centrul oraşului. În oraş au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii. Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Iniţial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin ameninţări sau şicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub preţul pieţei.

Una dintre cele mai bogate familii de romi din Timişoara este familia Cârpaci, care are 144 de proprietăţi - vile, case, apartamente, terenuri, garaje şi diferite spaţii -, majoritatea în zona centrală a oraşului, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Judeţene de Finanţe Timiş. Printre imobilele intrate în proprietatea acestei familii se numără şi o clădire aparţinând Spitalului de Copii ”Louis Ţurcanu”.

Presa locală a relatat deseori despre Vişinel Stanca şi Ionelaş Cârpaci ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei fostului primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul oraşului, în urma unor retrocedări.

Presa a mai relatat că, având ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii sau avocaţii lor au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce aflau numele moştenitorilor, romii îi convingeau pe aceştia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reuşeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalităţi, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente să le vândă la preţ redus locuinţele, până deveneau proprietari pe întregul imobil.

Fostul primar Gheorghe Ciuhandu a susţinut că de-a lungul anilor a făcut anchete interne în primărie, având plângeri că unii funcţionari i-au ajutat pe romi să intre în proprietatea unor imobile istorice, dar că nu a obţinut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancţiona.

Ciuhandu acuza că "foarte multe falsuri" în acte au fost făcute de către funcţionarii de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cu complicitatea unor notari sau avocaţi care au lucrat "mână în mână".