PNL a cerut, vineri, Avocatului Poporului să sesizeze CCR legat de OUG privind „taxa pe lăcomie”

Unul dintre argumentele oferite de PNL este inexistenţa urgenţei unei asemenea măsuri, potrivit unui comunicat de presă al formaţiunii.

„Semnalăm că în speţă nu a existat o urgenţă motivată care să justifice adoptarea actului normativ, motiv pentru care apreciem că Ordonanţă este neconstituţională în ansamblul său, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art. 115 (4) din Constituţie”, conform sursei citate.

De asemenea, liberalii motivează că ordonanţa de urgenţă care instituie mai multe taxe, justificată de Guvern prin necesitatea implementării programului de guvernare, nu creează situaţia extraodinară care să impună o astfel de OUG.

„Se observă că prin Ordonanţă, se instituie mai multe taxe, Guvernul justificând măsura prin împrejurarea că trebuie asigurate resursele financiare necesare implementării Programului de Guvernare.
Această motivare nu configurează existenţa unei situaţii extraordinare, singura în care se poate adopta o ordonanţă de urgenţă. Aşa cum am arătat, este extraordinară o situaţie obiectivă, independentă de voinţa Guvernului, care se abate în mod semnificativ de la obişnuit. Or, în ceea ce priveşte prezenta ordonanţă de urgenţă, situaţia invocată nu este nici pe departe independentă de voinţa Guvernului. Din contră, tocmai voinţa Guvernului (a cărei expresie este însuşi Programul de Guvernare) este chiar cea care a cauzat măsurile din ordonanţă”, mai susţin liberalii în solicitarea adresată, vineri Avocatului Poporului.

Totodată, PNL spune despre taxa pe activele instituţiilor bancare că este o măsură care nu sprijină cu nimic populaţia.

„În privinţa taxei pe activele instituţiilor bancare, arătăm că prin motivarea din preambulul Ordonanţei, Guvernulse susţine că: ”Având în vedere că majorarea dobânzilor ROBOR la 3 luni şi ROBOR la 6 luni afectează segmentul de populaţie care a utilizat această formă de finanţare, se impune instituirea unei taxe pe active datorată de instituţiile bancare, diferenţiată în funcţie de depăşirea unei anumite valori procentuale...”

În primul rând, populaţia nu este cu nimic sprijinită prin această măsură, pentru că va plăti în continuare la bănci dobânzile calculate în funcţie de ROBOR ca indicator al pieţei, iar ”excedentul” va fi doar preluat de stat de la bănci sub forma taxei, fără însă să se indice destinaţia acestor sume de bani, adică serviciile pe care, la rândul lui, statul le-ar presta pentru interesul general/public al sistemului financiar bancar. În realitate, prin instituirea taxei, consumatorii nu obţin niciun beneficiu.

În al doilea rând, deşi în motivare se vorbeşte de ”populaţie”, adică de consumatori, textul este aplicabil şi firmelor care sunt creditate în RON. Pentru această categorie de clienţi NU EXISTĂ nicio motivare a urgenţei”, arată liberalii.

În plus, partidul de Opoziţie argumentează că „instituirea unei noi taxe, inexistentă anterior în sistemul fiscal şi în ordinea de drept, şi care se face venit la bugetul de stat nu poate şi nu trebuie să fie făcută prin ordonanţă de urgenţă. Orice taxă nouă limitează drepturile fundamentale în favoarea îndatoririlor fundamentale. De aceea trebuie instituită prin lege”.

Aceştia invocă Legea fundamentală, care prevede că „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.”
Art. 56 (1) prevede că: ”Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.”

În concluzie, PNL susţine că taxele prevăzute în OUG încalcă principalul drept fundamental şi anume dreptul instituţiilor de credit asupra creanţelor şi asupra sumelor de bani încasate în temeiul creanţelor.

„Principala îndatorire afectată este aceea de a suporta sarcini fiscale, care nu pot fi inventate arbitrar şi imprevizibil de Guvern, ci pot fi instituite doar de Parlament prin lege, cu atât mai mult cu cât sumele din această taxă se fac venit la bugetul de stat”, conform sursei menţionate.

Nu în ultimul rând, liberalii apreciază că ordonanţa de urgenţă este neconstituţională întrucât „încalcă principiul predictibilităţii fiscale, principiu care se referă la certitudinea impunerii şi care presupune elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite”.

Guvernul a adoptat, pe 21 decembrie, ordonanţa de urgenţă privind măsurile fiscale.

În prima zi din 2019au intrat în vigoare noile măsuri fiscale din ordonanţa de urgenţă a Executivului.

Printre cele mai importante prevederi:

- taxa pe activele financiare ale băncilor, care este de 0,1% pentru un ROBOR între 2% şi 2,5%, de 0,2% pentru 2,51%-3%, de 0,3% pentru 3,01%-3,5%, de 0,4% pentru 3,51%-4%.

-plafonarea preţului la gaze pentru consumatorii casnici la 68 de lei, preţul de cost şi preţul de înmagazinare, pentru o perioadă de trei ani.

-în domeniul comunicaţii, actul normativ introduce un nivel minim privind vânzarea licenţelor 3G, 4G şi 5G şi o taxă de 3% din cifra de afaceri a operatorilor telecom, care va fi plătită de ANCOM.

-taxa pe viciu în domeniul jocurilor de noroc a fost stabilită la 2% pe cifra de afaceri.

-în cazul Pilonului II de pensii, comisionul de administrare a fost scăzut de la 2,5% la 1%, din care fondul de administrare primeşte 0,5% şi Casa Naţională de Sănătate 0,5%.

-cei care contribuie la Pilonul II de pensii se vor putea retrage, dacă au contribuit cel puţin cinci ani la acesta şi vor putea rămâne doar la Pilonul I. Valoarea contribuţiilor nu va fi transferată.

- este prevăzut un program privind construcţia a 1.000 de grădiniţe cu program sportiv, prin parteneriat public-privat, pentru care se vor putea accesa ajutoare de stat de până la 500.000 de euro pentru fiecare unitate.

-înfiinţarea unui fond privind dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare, care are un buget de 310 milioane de lei pentru anul viitor.

-înfiinţarea fondului de dezvoltare şi investiţii cu un buget de 10 miliarde de euro, prin care se vor putea finanţa proiecte în domenii precum sănătate educaţie, dezvoltare locală şi infrastructură.

-majorarea, de la 1 septembrie, a punctului de pensie şi a pensiei minime astfel: punctul de pensie va creşte de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 704 lei.

-devansarea aplicării creşterilor salariale pentru cadrele didactice din anul 2022, de la 1 septembrie 2020.