Preşedintele CEDO: Probleme în ceea ce priveşte România - retrocedările, durata excesivă a proceselor

"Subiectul la ordinea zilei este cazul pilot emis recent referitor la retrocedarea proprietăţilor. Un caz pilot înseamnă un caz care constată existenţa unei probleme sistemice, structurale, care încearcă să indice statului pârât - în speţă României - care sunt măsurile cu caracter general, mai ales de natură legislativă, care trebuie adoptate pentru rezolvarea acestei probleme structurale, care afectează un număr mare de persoane", a explicat Jean Paul Costa.

El a adăugat că retrocedarea proprietăţilor nu este singura problemă cu caracter repetitiv constatată de instanţa de la Strasbourg în ceea ce priveşte România.

"Nu este singura problemă cu caracter repetitiv pe care am constatat-o la Strasbourg în ceea ce priveşte România. Există şi alte probleme, de exemplu există în continuare cazuri frecvente în care durata procedurilor judecăţii interne este excesivă, ceea ce necesită şi în acest caz soluţii legislative. Recent a fost adoptată o lege - la începutul săptămânii, dacă nu mă înşel - care prevede mecanisme pentru accelerarea procedurilor judiciare la nivel naţional. Această lege este un lucru important. Poate că nu este o soluţie suficientă sau ideală, dar ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, m-a asigurat că are un plan ambiţios şi realist pentru a accelera durata procedurii interne în România", a spus el.

Jean Paul Costa a menţionat şi problema condiţiilor din închisori, menţionând că există progrese de făcut şi în acest domeniu.

"Mă gândesc de asemenea şi la problema aparent tehnică, dar importantă şi specifică României, care este legată de divergenţele între jurisprudenţa diferenţelor Curţilor de Apel şi uneori chiar în cadrul aceleiaşi Curţi de Apel, ceea ce face ca justiţiabilii să vină în faţa CEDO şi să spună de ce pentru aceeaşi problemă o persoană este supusă unui tip de soluţie, iar o alta unui tip complet diferit", a mai spus el.

Revenind la cazul pilot al CEDO referitor la România, oficialul a spus că există un termen de 18 luni la dispoziţia autorităţilor de la Bucureşti pentru adoptarea de măsuri.

"Cazul pilot despre care am vorbit acordă un termen serios şi realist de 18 luni la dispoziţia Guvernului şi a Parlamentului, cu concursul opiniei publice, pentru a lua măsurile necesare, astfel încât să fie obţinută justă recompensare. Sunt persoane care au fost private de proprietatea lor în perioada comunistă şi care caută să le redobândească, iar dacă acest lucru este imposibil să le fie acordate recompense financiare", a spus el.

Jean Paul Costa a apreciat că este necesară o legislaţie unificată şi suficient de echitabilă pentru a nu fi afectate nici interesele personale, nici cele generale.

"Cred că în cele 18 luni - şi trebuie început de pe acum, nu trebuie aşteptată luna a 18-a - trebuie ca puterea executivă şi cea legislativă, precum şi experţii să înceapă munca. Noi am oferit un fel de ghid, anumite piste care trebuie urmate. Ce se va întâmpla dacă la sfârşitul celor 18 luni legislaţia nu este adoptată? Este un scenariu pesimist, nu vreau să cred în el. (...) Vom fi obligaţi să rejudecăm cazul. Cred că ar fi vorba despre un eşec atât pentru România, cât şi pentru Curte, pentru că procedura pilot este una care inspiră încredere în subsidiar", a spus el.

La rândul său, Corneliu Bârsan, judecător român la CEDO, a ţinut să sublinieze că, în urma cazului pilot, este pentru prima dată când România are o reacţie foarte clară.

"Aş spune că este pentru prima dată când reacţia României este foarte clară faţă de ceea ce s-a întâmplat în trecut, în ultimele luni, pentru că au mai fost alte trei cazuri împotriva României care constatau probleme structurale. Nicio reacţie din partea autorităţilor române. Din contră, de când a fost pronunţat cazul pilot am devenit conştienţi de ceea ce poate el reprezenta pentru România, iar reacţiile de azi ni s-au părut foarte foarte favorabile", a spus el.

La rândul lui, Răzvan Horaţiu Radu, agentul guvernamental al României la CEDO, a dorit să sublinieze că România nu riscă excluderea din CoE, contrar comentariilor de acest gen vehiculate în presă.

Totodată, el a spus că măsurile pe care România trebuie să le ia nu pot fi adoptate de MAE sau de CEDO.