Preţul petrolului creşte, după introducerea plafonului pentru ţiţeiul rusesc

Ţiţeiul Brent a adăugat aproximativ 1%, la peste 86 de dolari în tranzacţiile din Asia.

Măsura sporeşte presiunea occidentală asupra Rusiei din cauza invaziei din Ucraina. Ea vine după ce grupul producătorilor de petrol OPEC+ a convenit să îşi menţină politica de reducere a producţiei, pe fondul încetinirii creşterii globale şi al creşterii ratelor dobânzilor.

OPEC+ este un grup de 23 de ţări exportatoare de petrol, printre care şi Rusia, care se întâlneşte periodic pentru a decide ce cantitate de ţiţei să vândă pe piaţa mondială.

Traderii reacţionează, de asemenea, la datele solide privind locurile de muncă din SUA şi la relaxarea restricţiilor Covid în unele oraşe din China.

Mai multe oraşe din China, inclusiv Urumqi, în nord-vestul ţării, au declarat că vor relaxa restricţiile după protestele în masă împotriva politicii de zero Covid a ţării.

Într-o declaraţie comună de săptămâna trecută, G7 şi Australia au declarat că plafonul de 60 de dolari pentru petrolul rusesc va intra în vigoare luni sau "foarte curând după aceea".

Ei au adăugat că măsura a fost menită să "împiedice Rusia să profite de pe urma războiului său de agresiune împotriva Ucrainei".

Plafonarea preţului a fost propusă de G7 în septembrie şi are ca scop să împiedice Moscova să profite de pe urma exporturilor de petrol, evitând în acelaşi timp o creştere a preţurilor.

Aceasta înseamnă că numai petrolul rusesc cumpărat la un preţ mai mic de 60 de dolari pe baril va putea fi transportat cu ajutorul petrolierelor, al companiilor de asigurări şi al instituţiilor de credit din G7 şi din UE.

Acest lucru ar putea îngreuna sarcina Moscovei de a-şi vinde petrolul la un preţ mai mare, deoarece multe dintre marile companii de transport maritim şi de asigurări au sediul în cadrul G7.

G7 este o organizaţie formată din cele mai mari şapte economii "avansate" din lume, care domină comerţul mondial şi sistemul financiar internaţional. Acestea sunt Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite.

Rusia este al doilea producător mondial de ţiţei, după Arabia Saudită, şi furniza aproximativ o treime din necesarul Europei.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că plafonarea preţurilor ar constrânge şi mai mult finanţele preşedintelui rus Vladimir Putin şi "ar limita veniturile pe care acesta le foloseşte pentru a-şi finanţa invazia brutală", evitând în acelaşi timp perturbarea aprovizionării globale.

Cu toate acestea, preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a calificat plafonul drept "o poziţie slabă" care nu este suficient de "serioasă" pentru a afecta economia rusă.

Rusia a declarat că nu va accepta plafonarea preţurilor şi a ameninţat că nu va mai exporta petrol către ţările care adoptă aceste măsuri.

De asemenea, luni intră în vigoare o interdicţie la nivelul UE privind importurile de ţiţei rusesc pe cale maritimă.

Cu toate că măsurile vor fi resimţite cu siguranţă de Rusia, lovitura va fi parţial atenuată de iniţiativa acesteia de a-şi vinde petrolul pe alte pieţe, cum ar fi India şi China, care sunt în prezent cei mai mari cumpărători individuali de ţiţei rusesc.