Radu Ghiţă susţine că a fost victima unei înscenări a doi poliţişti, CEDO despăgubindu-l

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a decis, pe 23 octombrie, ca statul român să plătească 13.000 de euro lui Radu Ghiţă, cetăţean româno-canadian, care s-a plâns că a fost agresat de doi poliţişti, în noaptea de 3 mai 2006.

Radu Ghiţă spune că a fost victima unei înscenări puse la cale de cei doi ploliţişti şi o femeie cu care aceştia lucrau în complicitate pentru a şantaja bărbaţii căsătoriţi.

"Eu am relatat în cererea mea adresată CEDO faptul că mergeam spre casă noaptea târziu, pe o stradă cu sens unic în apropierea casei mele, când o femeie m-a oprit şi a urcat în maşină cerând ajutorul. Deci, eram în drum spre casă, în apropierera casei, nu m-am dus la prostituate. (...) Femeia era în complicitate cu cei doi poliţişti, iar aceştia m-au bătut, m-au încătuşat, m-au dus în arestul poliţiei şi m-au reţinut fără un mandat de arestare dispus de un judecător", relatează Ghiţă.

Potrivit motivării deciziei CEDO în cazul Ghiţă, la 3 mai 2006, ora 1.00 noaptea, acesta se afla cu domnişoara C. B. la el în maşina parcată într-un loc unde luminile stradale nu funcţionau. Doi poliţişti de la Secţia 3 din Capitală s-au apropiat de maşină şi le-au cerut celor doi actele de identitate. Ghiţă a prezentat permisul de conducere şi paşaportul, iar unul dintre poliţişti, D.U., i-ar fi zis: "Bă, ce te crezi, la vamă?", cerându-i cartea de identitate. Acesta s-a conformat, însă poliţistul a refuzat să îi înapoieze actele, susţinând că bărbatul a consumat alcool. În timp ce al doilea poliţist, A.H., a plecat cu documentele la maşina de Poliţie, D.U. l-a invitat pe Ghiţă să coboare din maşină, pentru a demonstra că nu băuse. Când s-a conformat, poliţistul l-ar fi împins între maşină şi zidul unei clădiri, petentul replicându-i: "Tataie, te porţi ca un miliţian". Atunci i-au fost puse cătuşe şi cei doi poliţişti l-ar fi lovit de mai multe ori la nivelul stomacului şi rinichilor, după care l-ar fi ridicat de jos şi dus la maşina de Poliţie, invitând-o şi pe C.B. să îi însoţească la secţie. Reclamantul a mai spus că ofiţerul D.U. a stat în spate şi l-a lovit tot drumul în cap.

În comunicatul remis, vineri, Radu Ghiţă spune că cei doi poliţişti, Dan Ungureanu şi Aurel Hustea, l-au bătut şi l-au dus la Secţia 3 Poliţie din Bucureşti, fără să fie înregistrat şi fără să apară în vreun raport care să consemneze acele evenimente.

El mai susţine că cei doi poliţişti făceau parte dintr-o reţea mafiotă care escroca cetăţeni români. "Poliţistul Ungureanu Dan este capul unei reţele de poliţişti arestaţi şi condamnaţi pentru că practicau violenţa, proxenetismul şi tortura (el este poliţistul care a torturat poliţista sub acoperire pe care a ars-o cu ţigara) în dosarul nr. 3619/3/2012", afirmă Ghiţă în comunicatul remis MEDIAFAX.

De altfel, MEDIAFAX a relatat faptul că poliţistul Dan Ungureanu s-a numărat printre 30 de poliţişti de la secţiile 1 şi 3 arestaţi preventiv de Tribunalul Bucureşti în ianuarie anul trecut, fiind acuzaţi de luare de mită, complicitate la prostituţie şi la proxenetism, lipsire de libertate şi tortură. În referatul cu propunerea de arestare preventivă întocmit de procurorii Parchetului Capitalei se arăta că agentul de poliţie Dan Ungureanu, împreună cu plutonierul de la Jandarmerie, Laurenţiu Nicolae Popină, ar fi reţinut-o nelegal în sediul Secţiei 3 de Poliţie pe ofiţerul sub acoperire "Irina Nistor", în noaptea de 8 iunie 2011, între orele 22.45 şi 5.45, şi au suspus-o la violenţe fizice şi psihice pentru a o determina să declare că practică prostituţia.

Radu Ghiţă subliniază, în precizarea transmisă MEDIAFAX, că "în drum spre casă a fost victima unor agresori care terorizau populaţia sub haina Poliţiei Române".

Potrivit deciziei CEDO din 23 octombrie, Radu Ghiţă a fost ridicat şi dus la o secţie de poliţie din Capitală, în noaptea de 3 mai 2006. Raportul Poliţiei, transmis CEDO, consemna că acesta ar fi fost găsit de agenţi în maşina sa, parcată pe o stradă, alături de o femeie cu care întreţinea relaţii sexuale, că ar fi refuzat iniţial să prezinte actele de identitate poliţiştilor şi s-ar fi trântit în stradă lovindu-se singur şi strigând că este agresat de poliţie. Şi Ghiţă, şi femeia respectivă au fost duşi la secţie, cea din urmă fiind amendată pentru prostituţie.

Ghiţă a depus plângere penală împotriva poliţiştilor, care nu au fost puşi sub urmărire, şi s-a adresat apoi Tribunalului Bucureşti, acuzând poliţia de brutalitate şi autorităţile judiciare că nu au făcut o investigaţie serioasă, însă nu i s-a dat câştig de cauză. Concret, instanţa a respins contestaţia lui Ghiţă faţă de soluţia de neîncepere a urmăririi penale a poliţiştilor, dispusă de Parchetul Judecătoriei sectorului 1.

"Astfel, faptul că poliţiştii care şi-au cercetat colegii, pe agenţii Ungureanu Dan şi Hustea Aurel, nu au găsit probele necesare poate fi explicat fie prin incompetenţă, fie prin voinţa de «a-şi acoperi» colegii. În oricare dintre aceste două situaţii, împotriva lor trebuie luate măsurile prevăzute de lege", spune Ghiţă.

El mai susţine şi că procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 - unde a depus plângere - şi "în mod special prim-procurorul Mircea Ene care, în mod constant, a acoperit abuzurile comise de procurorii din subordinea sa (afirmaţie pe care o fac întrucât am mai fost nedreptăţit de dumnealui şi cu altă ocazie)" sunt vinovaţi de "faptul că i-au acoperit pe poliţiştii vinovaţi ori, în cel mai bun caz, de incompetenţă".

"Nu în ultimul rând, consider că judecătorii care au dat dreptate poliţiştilor şi procurorilor care s-au coalizat cu colegii lor din sistemul judiciar ticăloşit, trebuie traşi la răspundere, pentru a fi opriţi să mai dea verdicte care să cauzeze suferinţă unor oameni nevinovaţi, a căror situaţie o agravează în loc să le facă dreptate. Aveţi obligaţia ca atunci când vi se semnalează asemenea cazuri să le prezentaţi opiniei publice pentru a demasca pe acei poliţişti, procurori şi judecători care viciază actul de justiţie. Numai astfel putem spera că aceste abuzuri vor înceta, iar România nu va mai fi condamnată în fiecare an de nenumărate ori de către CEDO pentru că justiţia din ţara noastră funcţionează în mod defectuos", mai spune Radu Ghiţă în dreptul la replică remis MEDIAFAX.

La 7 decembrie 2007, reclamantul s-a adresat CEDO. El a invocat articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce stipulează interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi articolul 5 - "Dreptul la libertate şi la siguranţă" -, susţinând că a fost ridicat de Poliţie şi dus la secţie pe nedrept, şi articolul 6 - "Dreptul la un proces echitabil", susţinând că procedurile instanţelor române nu au fost corecte.

Ghiţă a cerut să i se plătească 15.000 de euro, cu titlul de daune materiale, reprezentând veniturile pe care le-ar fi pierdut cât timp a fost spitalizat, 100.000 de euro cu titlul de daune morale, pentru violarea drepturilor prevăzute în cele trei articole din Convenţia Europeană, şi 4.239,04 euro - cheltuieli de judecată. De asemenea, el a solicitat ca cei doi poliţişti în cauză să fie demişi, arată CEDO în decizia din 23 octombrie.

CEDO a reţinut numai încălcarea articolul 3 din Convenţie, respingând celelate două acuzaţii - de violare a dreptului la libertate şi siguranţă şi a dreptului la un proces echitabil.

Totodată, Curtea nu a constatat vreo legătură de cauzalitate între violarea articolului 3 şi pierderi materiale suferite de petent, însă a dispus plata a 10.000 de euro pentru prejudiciul moral.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, reclamantul care are câştig de cauză are dreptul la rambursarea acestora numai în măsura în care se arată că au fost justificate, iar cuantumul este unul rezonabil. În aceste condiţii, CEDO a decis că petentul mai trebuie să primească 3.000 de euro de la statul român, drept cheltuieli de judecată.