The New York Times | Prima reacţie a Laurei Codruţa Kovesi după decizia CCR: Presiunile au crescut din cauza condamnărilor

Laura Codruţa Kovesi, care rămâne în funcţie în timp ce preşedintele Klaus Iohannis îi analizează viitorul, nu a vrut să facă niciun comentariu direct despre decizia Curţii Constituţionale. Dar, într-un interviu de la sediul DNA, a justificat activităţile instituţiei, precizează The New York Times.

"Este greu să fie schimbate mentalităţi. Ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România", a declarat Laura Kovesi.

"Din cauza investigaţiilor noastre, din cauza condamnărilor, presiunile asupra instituţiei noastre au crescut categoric în ultimul an şi jumătate. Dacă dispare independenţa procurorilor - ceea ce pare că se întâmplă acum -, activităţile noastre nu devin mai dificile", devin imposibile, a adăugat şefa DNA, conform NYT.

Declaraţiile sunt cuprinse într-o analiză amplă a NYT, publicată duminică, privind situaţia din România. Editorialiştii Marc Santora şi Kit Gillet critică, sub titlul "Pretinzând existenţa unei facţiuni a «Statului paralel», liderii României ţintesc spre procurorul-şef anticorupţie", situaţia din ţara noastră şi în special acţiunile PSD, lăudând pe de altă parte acţiunile şefei DNA.

"Liderul puternic al partidului de guvernământ din România - condamnat pentru fraudă electorală, suspectat că a furat milioane de dolari din fonduri ale Uniunii Europene şi care urmează primească un verdict într-un caz care implică abuz de putere - a avut un mesaj pentru cei peste 100.000 de cetăţeni care s-au adunat recent într-una dintre principalele pieţe ale capitalei: el este victima. Demonstranţii proguvernamentali adunaţi la Bucureşti pe 9 iunie protestau faţă de ceea ce ei numesc «statul paralel» din România care, spun ei, denaturează statul de drept cu ajutorul preşedintelui ţării şi al procurorului anticorupţie. Dacă forţele anticorupţie îl pot viza pe el, a avertizat în mod sumbru Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat, pot viza pe oricine altcineva", comentează editorialiştii Marc Santora şi Kit Gillet.

Mitingul a fost "un moment remarcabil" pentru România, "considerată de mult timp una dintre cele mai corupte ţări din Europa, dar care combate agresiv corupţia la nivel înalt de peste un deceniu. Cu toate acestea, eforturile anticorupţie sunt acum în pericol, după ce Curtea Constituţională a ordonat demiterea procurorului-şef anticorupţie (...) Aceeaşi temă a generat ecouri în regiune, de la Budapesta la Varşovia şi de la Bratislava la Praga. Chiar şi în România, unde susţinerea pentru apartenenţa la Uniunea Europeană este largă, partidul de guvernământ recurge la o reţetă familiară pentru stimularea susţinătorilor: promovarea teoriilor conspiraţiei, criticarea magnatului internaţional şi filantropului George Soros (...) şi prezentarea criticilor formaţiunii aflate la guvernare ca fiind marionete ale unui infam grup secret", notează NYT.

Citeşte şi: Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, în cazul în care Iohannis nu aplică decizia CCR: E problema puterilor în stat/ Ce spune despre termenul pe care îl are preşedintele pentru revocarea lui Kovesi

Citeşte şi: Judecător CCR acuză presiuni de la Cotroceni | Petre Lăzăroiu: S-a vrut crearea unui conflict legat de mandatul meu, ca să pună la îndoială decizia CCR/ Care este reacţia Administraţiei Prezidenţiale

Citeşte şi: Tudorel Toader îşi exprimă satisfacţia în urma răspunsului obţinut de la OECD după criticile privind decizia CCR: Drago Kos nu are legătură cu anticorupţia

Citeşte şi: Preşedinţii CCR, ÎCCJ, CSM şi Academiei Române vor primi gratuit reşedinţe oficiale de la RA-APPS

Citeşte şi: Laura Codruţa Kovesi, prima apariţie publică după publicarea deciziei CCR - FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Săptămâna de foc. O va revoca Iohannis pe Kovesi sau se ajunge la suspendarea preşedintelui?

"Decizia CC nu recomandă doar destituirea Laurei Codruţei Kovesi. Stabileşte că procurorii intră sub autoritatea Ministerului Justiţiei, care este controlat prin persoane numite politic. Criticii se tem că procurorii care nu sunt pe placul partidului de guvernământ vor fi destituiţi, iar cei care vor rămâne în funcţii vor fi intimidaţi astfel încât să nu vizeze oficiali de rang înalt. (...) Potrivit experţilor, o parte a problemei ţine de Constituţia ţării, scrisă în 1991, când încă erau vii amintirile despre un regim comunist care folosea poliţia politică şi acţiuni ale procurorilor pentru atacarea inamicilor politici. Puterea procurorilor a fost limitată în mod deliberat", explică editorialiştii.