Tratamentul pentru dependenţii de droguri asigurat doar până în iunie

Personalul care lucrează cu dependenţii de droguri reclamă deciziile Guvernului privind trecerea Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), care practic înseamnă desfiinţarea acestei instituţii, şi atrag atenţia că milioane de euro, investite în formare de personal sau în proiecte europene, vor trebui returnate iar persoanele care urmează tratamentul substitutiv cu metadonă ar putea rămâne fără medicaţie de la începutul lunii iunie.

"A lipsi tânăra generaţie de o structură de prevenire a consumului de droguri şi asistenţă pentru consumatori înseamnă un mare accident naţional. Înţelegem să ne comprimăm, că e o situaţie de criză, dar nu să ne desfiinţăm. Un consumator de droguri afecteză între 8 şi 11 persoane din preajma sa, iar aplicarea acestor proiecte de acte normative nu fac decât să ne întoarcă în timp", susţin reprezentanţii ANA, care cred că singura soluţie pentru rezolvarea problemei persoanelor dependente de droguri, ar fi comasarea cu Agenţia Naţională Antidoping.

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a avut în dezbatere publică, până în 24 aprilie, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri în domeniul luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri. Acesta prevede implementarea unui sistem integrat de luptă împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri care să reunească serviciile de prevenire oferite de Poliţia Română, cele de asistenţă medicală şi psihologică oferite de Ministerul Sănătăţii şi cele de asistenţă socială oferite de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Specialiştii ANA susţin însă că "această disparare" a existat şi până în anul 2002, însă nu a dat rezultate pentru că "totul a fost doar pe hârtie".

Dincolo de problemele care urmează să apară în rândul consumatorilor, mai sunt şi problemele cu care se vor confrunta cei 300 de specialişti ai Agenţiei, care fie vor trebui să-şi caute de muncă, fie vor fi nevoiţi "să îmbrace uniforma de poliţist".

De la înfiinţare, ANA a cheltuit circa şapte milioane de euro pentru specializarea personalului, în plus fiind pregătiţi încă 3.000 de formatori, din alte ministere şi din societatea civilă, în prevenire şi adicţii.

Proiectul de act normativ mai prevede ca, pentru eficientizarea activităţii tuturor instituţiilor implicate în aplicarea Strategiei naţionale antidrog, să fie creat un organism colectiv de coordonare, respectiv Consiliul interministerial pentru prevenirea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Acesta ar urma să evalueze programele zonale, naţionale şi internaţionale, generale sau sectoriale, indiferent de modul de finanţare, iniţiate, coordonate şi derulate de Agenţia Naţională Antidrog, şi să stabilească instituţiile responsabile în "derularea acestora, precum şi măsurile necesare pentru asigurarea sustenabilităţii programelor".

Doctorul Gabriel Cicu, unul dintre psihoterapeuţii care lucrează cu persoanele dependente de droguri, contestă însă eficienţa Consiliului interministerial pentru prevenirea traficului şi consumului ilicit de droguri.

"Vă imaginaţi şase secretari de stat, aşezaţi în jurul unei mese să facă politici şi strategii antidrog?", a spus Cicu, explicând că susţine în schimb comasarea ANA cu Agenţia Naţională Antidoping, idee lansată de angajaţii ANA.

Cicu critică decizia privind desfiinţarea ANA, considerând că actele normative care prevăd acest lucru sunt "o aberaţie în sine", care nu ţine cont de nimic, fiind doar corecte din punct de vedere juridic.

"Avem un talent fantastic să ne întoarcem în urmă. În cinci minute ne-am dus cu şapte ani în urmă: un consiliu care nu funcţionează şi servicii împărţite la patru instituţii, care nu-şi asumă responsabilitatea. Dacă tratamentul nu este integrat, nu are eficienţă", a declarat, pentru MEDIAFAX, Gabriel Cicu.