Zegrean, Minea, Morar: Reducerea pragului înfrânge suveranitatea poporului, alterează legitimitatea

Cei trei judecători argumentează că definirea democraţiei se face ca "guvernare de către şi pentru popor", ceea ce conduce la ideea că guvernarea se face în numele unei majorităţi.

"Majorităţile trebuie să guverneze şi minorităţile trebuie să se exprime şi, eventual să se opună. Democraţia trebuie să se manifeste în cadrul a două coordonate: pe de o parte, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă şansa de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi şi, pe de altă parte, decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor, manifestată direct sau mediat", argumentează judecătorii CC în opinia separată.

De asemenea, ei susţin că "principiul majorităţii este singura consecinţă posibilă a modelului democratic".

Pe de altă parte, Zegrean, Morar şi Minea subliniază că nu întotdeauna opinia susţinută de mase trebuie să fie susţinută de "politicienii responsabili".

"Suveranitatea poporului nu poate fi concretizată decât prin respectarea principiului majorităţii ca bază a tuturor acţiunilor politice. Însă, a recunoaşte principiul majorităţii nu înseamnă că politicienii responsabili trebuie să încerce să urmeze orice opinie publică susţinută de mase. Acesta este motivul pentru care democraţia modernă nu poate fi o auto-guvernare a poporului, ci poate fi realizată doar pe baza asumării conducerii de către reprezentanţii cetăţenilor, desemnaţi în urma rezultatelor obţinute la alegerile generale, libere, egale şi secrete, şi care reflectă voinţa majorităţii corpului electoral", se mai arată în textul menţionat.

Cei trei judecători invocă, în susţinerea punctului de vedere, principiul majorităţii folosit în luarea deciziilor la nivel parlamentar, unde principiul "majoritatea decide, opoziţia se exprimă" asigură, pe de o parte, legitimitatea guvernării şi, pe de altă parte, condiţiile pentru realizarea alternanţei la guvernare.

Folosind acest principiu, judecătorii CC susţin că această regulă trebuie să fie aplicată şi în cazul referendumului pentru ca decizia rezultată să fie una legitimă.

De asemenea, ei invocă decizia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte referendumul de demitere a preşedintelui, când aceasta a apreciat că demiterea preşedintelui se poate aproba de cetăţeni cu "majoritatea voturilor valabil exprimate", alături de condiţia ca la referendum să se prezinte majoritatea alegătorilor înscrişi în listele electorale.

"Întrucât Constituţia nu conţine alte precizări, termenul de «majoritate» trebuie interpretat în sensul comun de majoritate numerică simplă, ceea ce în materia referendumului se determină conform regulii 50% plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente", mai susţin judecătorii CC.

Aceştia mai opinează că atât şeful statului, cât şi Parlamentul, sunt aleşi în mod direct prin regula majorităţii, acelaşi principiul fiind aplicat şi învestirii Guvernului.

"Nu se poate susţine că, pentru deţinătorul suveranităţii naţionale - poporul, regula de stabilire a rezultatului votului şi de determinare a valabilităţii unui referendum - instrument al democraţiei directe cu efecte în plan politic şi juridic, să fie aceea a unui prag de 30%, aşa cum stabileşte legea supusă examinării Curţii. O atare prevedere înfrânge principalul atribut al referendumului şi anume funcţia sa de legitimare a puterii, prin care voinţa poporului validează actele supuse votului", se arată în opinia separată.

Zegrean, Minea şi Morar precizează că modificarea legii referendumului prin reducerea pragului încalcă articolul 2 din Constituţie, pentru că "admite posibilitatea adoptării prin referendum a unor măsuri lipsite de legitimitatea populară".