FOCUS: "Mitică de la Ligă" şi "hăhăiala" lui Becali, printre cele mai comune stereotipii din fotbal

Deschiderea pe care a arătat-o preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, faţă de presă, comentând într-un stil personal o paletă largă de evenimente, de la încălzirea globală până la o presupusă poziţie de ofsaid, l-a transformat într-un personaj reprezentativ pentru fotbalul românesc. Aproape că nu există persoană care să nu fi auzit de "Mitică de la Ligă", chiar dacă mulţi nu ştiu despre ce ligă e vorba. Asocierea e simplă, "Mitică de la Ligă e ăla cu fotbalul". De asemenea, Dragomir mai este cunoscut şi cu apelativul "Corleone", făcându-se deseori o legătură între celebrul cap al mafiei italiene din trilogia "Naşul", regizată de Francis Ford Coppola, şi jocurile strategice din fotbalul românesc. În acelaşi capitol al "mafiei fotbalului românesc" a fost încadrat şi fostul impresar FIFA Ioan Becali, cunoscut ca "Giovanni".

Aceeaşi notorietate a căpătat-o, într-un timp mai scurt însă, pentru că a apărut în lumea fotbalului de doar zece ani, şi Gigi Becali. Stilul său direct de a vorbi, de a se comporta în faţa camerelor de luat vederi, când nu se sfieşte să se lupte cu microfoanele, să smulgă telefoanele sau reportofoanele reporterilor, să rupă ziarele cu articolele potrivnice, să mănânce brânză cu ceapă, să râdă zgomotos, şi mai ales să facă bravură de averea sa, l-au făcut atât de popular pe finanţatorul stelist încât şi copiii îi imită unele expresii precum "hăhăhă" sau "păi io cu baniii meeeiii".

Un alt stereotip des întâlnit este "zgârcenia" lui George Copos. Pe oricine ai pune să-l caracterizeze pe acţionarul rapidist, răspunsul ar fi acelaşi - zgârcit. Şi asta pentru că în multe rânduri Copos a deplâns starea financiară a clubului, în ciuda averii sale sau a investiţiilor pe care le-a făcut direct sau indirect. Din acest punct de vedere, George Copos este tipul total opus lui Becali, unul a dorit să-şi construiască o imagine de om simplu, iar celalalt de potent om de afaceri. Mitul "zârceniei" lui Copos a devenit atât de popular încât au apărut şi spoturi radio în care acţionarul rapidist îi propune lui Moş Crăciun un târg, să-i vândă "trenuleţul" lui, dar acesta să-i rămână în continuare în posesie.

Un fotbalist talentat, care s-a făcut remarcat prin evoluţiile bune de la FC Argeş a devenit iubitul "bombei sexy", partenera sa de viaţă, de când s-a transferat la Steaua. Aproape nimeni nu-l mai vede pe Cristi Tănase fotbalist, ci iubitul Iuliei Tăbăcaru, o domnişoară criticată în dese rânduri atât de familia jucătorului, dar mai ales de patronul Stelei, Gigi Becali. În media românească au loc deseori adevărate dezbateri pe tema relaţiei, potrivite sau nu, dintre fotbalistul stelist şi "focoasa" domnişoară, despre care se spune că ar fi o piedică în cariera lui Tănase. Becali a ajuns chiar la a declara în faţa camerelor de luat vederi că l-a sfătuit pe fotbalist să-şi plătească iubita pentru orele petrecute împreună.

Preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a ajuns şi el un adevărat personaj, fiind foarte cunoscut sub apelativul de "tata Jean". Această poreclă a primit-o şi s-a răspândit rapid în perioada în care se spune că Gloria Bistriţa ar fi fost implicată în meciuri "strategice". Pădureanu a fost etichetat atunci drept capul unei aşa-zise reţele de oameni ai fotbalului obişnuiţi să trucheze partidele din prima ligă de fotbal, şi a ajuns să fie numit "tata Jean" chiar şi situaţiile în care se vorbeşte despre evoluţiile echipei sale.

Printre cele mai vechi stereotipii din fotbalul românesc sunt cele legate de jignirile aduse de membrii galeriilor adversarilor. Astfel, în timp, suporterii rapidişti au ajuns să fie etichetaţi drept "ţigani" sau "ciori", cei stelişti "aurolaci" sau, mai nou, de când clubul a fost preluat de Gigi Becali, "oi", iar dinamoviştii sunt "câini". Porecla de "câini" au primit-o jucătorii dinamovişti din perioada anilor '80, din cauza jocului dur prestat de aceştia, dar a fost adoptată de către suporteri şi mai târziu chiar de către oficialii clubului, care au folosit pe emblemă doi câini roşii.

(Material realizat de Adrian Ţone; adrian.tone@mediafax.ro)