Ar fi putut exista VIAŢĂ pe MARTE? Curiosity răspunde la această întrebare fundamentală

"O întrebare fundamentală la care misiunea Curiosity trebuia să răspundă era aceea de a afla dacă Marte ar fi putut fi propice vieţii: pe baza lucrurilor pe care le cunoaştem acum, răspunsul la această întrebare este unul afirmativ", a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Michael Meyer, principalul coordonator al misiunii Curiosity.

În acest stadiu, nu există însă niciun element care să le dea dreptul oamenilor de ştiinţă să afirme că anumite microorganisme ar fi prosperat într-adevăr pe planeta roşie.

Instrumentele de la bordul roverului Curiosity, un robot pe şase roţi, aflat pe Marte de pe 6 august 2012, au analizat primul eşantion prelevat din interiorul unei roci marţiene.

Aceasta se afla la capătul unei foste reţele de râuri sau pe fundul unui lac, un loc ce ar fi putut să furnizeze ingrediente chimice şi să prezinte alte condiţii favorabile pentru viaţa microbiană, au explicat cercetătorii de la NASA.

Roca analizată conţine argilă, minerale precum sulfaţi şi alte substanţe chimice.

"Mineralele argiloase reprezintă cel puţin 20% din compoziţia eşantionului", a precizat David Blake de la NASA, care administrează funcţionarea instrumentului "Chemistry and Mineralogy" (CheMin) de la bordul roverului, care a realizat aceste analize.

Aceste minerale sunt produse prin reacţia în apă dulce cu alte minerale precum olivina, prezentă şi ea în acel sediment analizat.

Prezenţa sulfatului de calciu în argilă i-a făcut pe savanţii americani să afirme că solul marţian din acea zonă era neutru şi uşor alcalin.

Astfel, spre deosebire de alte zone în trecut umede deja observate pe Marte, acea zonă nu era puternic oxidată, acidă sau foarte sărată.

"Am fi putut bea acea apă", a declarat John Grotzinger de la Institutul pentru Tehnologie din California, unul dintre experţii implicaţi în proiectul Curiosity, precizând faptul că instrumentele robotului nu permit detectarea vieţii aşa cum este ea cunoscută.

Curiosity, care se află în craterul Gale de pe ecuatorul lui Marte, în apropiere de muntele Sharp, descoperise deja pietriş şi pietricele provenind din albia unui fost râu, martori ai unui trecut umed pe planeta roşie.

Oamenii de ştiinţă s-au declarat surprinşi să găsească un amestec de ingrediente chimice oxidate, mai puţin oxidate şi deloc oxidate, care furnizează surse de energie variate, pe care o mare varietate de microbi de pe Terra le pot folosi pentru a trăi.

"Evantaiul de substanţe chimice pe care le-am identificat în acest eşantion este impresionant, precum sulfaţi şi sulfiţi, care indică o sursă posibilă de energie chimică pentru microorganisme", a precizat paul Mahaffy de la Centrul pentru zboruri spaţiale Goddard deţinut de NASA, care coordonează funcţionarea unuia dintre instrumentele aflate la bordul lui Curiosity.

"Roverul se află într-un mediu marţian foarte vechi (...) în care condiţiile au fost în trecut favorabile vieţii", a adăugat John Grotzinger, declarându-se foarte optimist alături de echipa de savanţi de la NASA în legătură cu posibilitatea "de a face alte descoperiri şi mai incitante pe Marte în următoarele luni şi în următorii ani".

Experţii de la NASA intenţionează să continue să lucreze împreună cu roverul Curiosity în zona denumită "Yellowknife Bay" pentru încă alte câteva săptămâni, înainte ca roverul să îşi înceapă lungul drum spre Muntele Sharp, aflat la o distanţă de mai mulţi kilometri.

Curiosity, un vehicul de o tonă, cu şase roţi, care a costat 2,5 miliarde de dolari, cel mai greu şi mai sofisticat robot trimis vreodată pe Marte, a coborât în zona ecuatorului marţian în craterul Gale pe 6 august 2012, pentru o misiune de cel puţin doi ani. Principalul obiectiv al misiunii este acela de a determina dacă planeta roşie a permis în trecutul ei existenţa vieţii microbiene.

Citeşte şi: Turistul spaţial Dennis Tito vrea să lanseze o misiune cu echipaj uman spre Marte

Citeşte şi: Recrutări pentru primii astronauţi care vor locui pe Marte. Care sunt criteriile de selecţie - VIDEO