Ce personalitate ai? Vezi aici la ce maladii eşti predispus

Apartenenţa la o anumită categorie de personalitate nu înseamnă neapărat dezvoltarea unei anumite boli, însă trebuie să fie luat în considerare riscul şi să se acţioneze asupra acelor aspecte ale caracterului care pot influenţa apariţia maladiei, spune psihologul Martin Hagger, de la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

Prezentăm mai jos o serie de maladii asociate celor mai întâlnite tipuri de personalităţi:

Optimiştii

Aceste persoane văd jumătatea plină a paharului, însă au tendinţa de a deveni supraponderale. Cercetătorii de la Universitatea Doshisha din Kyoto, Japonia, şi de la alte centre medicale au evaluat persoane supraponderale care au urmat un regim de slăbit cu o durată de şase luni, ce a implicat consiliere, nutriţie şi sport. Cercetătorii au descoperit că cei care erau cei mai optimişti au slăbit cel mai puţin. Optimiştilor le păsa mai puţin de problema greutăţii şi nu rezistau tentaţiilor.

Totodată, optimiştii prezintă mai multe riscuri să moară prematur, pentru că au o mai mare încredere în capacităţile lor de a depăşi dificultăţile şi din acest motiv îşi asumă multe riscuri, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea California, la care au participat peste 1.500 de copii, monitorizaţi de la vârsta de 10 ani până au devenit adulţi. Persoanele cu cel mai dezvoltat simţ al umorului au trăit, în medie, cel mai puţin faţă de cele care nu erau atât de vesele. Un alt studiu, realizat la Universitatea Stanford, a stabilit că, în general, cei mai veseli copii au ajuns la maturitate fumători, consumatori de alcool şi aveau pasiuni riscante.

Anxioşii

Cercetătorii de la Universitatea Descartes, Paris, şi de la Centrul pentru dependenţe şi sănătate mintală din Toronto, au descoperit că persoanele anxioase prezintă de cinci ori mai multe riscuri de a dezvolta ulcer stomacal. Totodată, aceste persoane sunt mai susceptibile de a fuma, a consuma alcool, a avea obiceiuri alimentare nesănătoase şi probleme de somn - toate acestea determină creşterea nivelului acidităţii din stomac, provocând ulcere.

De asemenea, aceste persoane pot avea în organism niveluri ridicate de cortisol - hormon al stresului -, care provoacă dureri de cap, acnee şi infecţii ale vezicii urinare.

Însă persoanele anxioase pot avea parte de o viaţă sexuală mai bogată, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Sheffield. "Femeile nevrotice prezintă mai mari probabilităţi de a avea mai multe relaţii de scurtă durată, acest lucru sugerând o legătură între apetitul sexual şi anxietate", a spus medicul Virpi Lummaa, de la Universitatea Sheffield. Este posibil ca teama de a nu găsi persoana potrivită sau de a nu avea urmaşi să le determine pe aceste persoane să aibă mai multe relaţii sexuale de scurtă durată.

Sensibilii

Băbaţii care au trăsături considerate "feminine" - care dau dovadă, de exemplu, de empatie şi compasiune - au un nivel al stresului mai scăzut şi prezintă mai puţine riscuri de a suferi un infarct, spun cercetătorii de la Universitatea din Glasgow. Într-un studiu realizat de această instituţie, bărbaţii au fost evaluaţi în funcţie de trăsăturile lor "masculine" - abilităţi de conducere, forţă, agresivitate, asumarea de riscuri - şi "feminine" - empatie, compasiune, sensibilitate la nevoile celorlalţi. Riscul de a suferi de o maladie cardiacă era invers proporţional cu nivelul de trăsături feminine al voluntarilor. Bărbaţii care sunt capabili să vorbească despre emoţiile lor vor căuta ajutorul celorlalţi - inclusiv cel medical.

Certăreţii

Persoanele furioase reacţionează mai repede şi mai puternic la stres, atât mintal, cât şi psihologic, fapt care provoacă creşterea tensiunii arteriale şi a pulsului. Comportamentul ostil, agresiv este una dintre cele mai nesănătoase trăsături ale personalităţii. Într-un studiu la care au participat 448 de femei care şi-au făcut mamografii la mai multe centre medicale, cercetătorii de la Spitalul de oncologie din Kifissia, Atena, au stabilit că persoanele cu caracter agresiv prezentau mai multe probabilităţi de a fi diagnosticate cu cancer mamar.

Într-un alt studiu la care au participat 61 de bărbaţi cu cancer la colon, realizat la şcoala de medicină a Universităţii Creighton, Nebraska, s-a descoperit acelaşi lucru. Se pare că furia afectează puterea sistemului imunitar, făcând organismul mai vulnerabil în faţa bolilor. Totodată, riscul de maladii cardiace creşte cu 50%, spun cercetătorii de la şcoala de medicină Mount Sinai din New York.

Extrovertiţii

Bărbaţii extrovertiţi prezintă o mai mare probabilitate de a avea mai mulţi copii. Din punct de vedere fizic, ei nu sunt mai fertili, în schimb sunt foarte petrecăreţi, ceea ce creşte cu 14% probabilitatea de a avea mai mulţi copii faţă de persoanele mai puţin deschise, spun cercetătorii de la Universitatea Sheffield.

Bărbaţii extrovertiţi prezintă mai puţine riscuri de a suferi de maladii cardiace, potrivit unuii studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Milano. Ei sunt mai puţin expuşi infecţiilor şi se refac mai bine după o boală. Acest lucru se datorează unui nivel mai mic de hormoni ai stresului - extrovertiţii pot face faţă mai bine problemelor. Iar dacă ei cred că au o problemnă medicală, cel mai probabil vor vorbi deschis despre asta.

Timizii

Persoanele timide prezintă cu 50% mai multe riscuri de a suferi un atac cerebral sau un infarct. Cercetătorii de la Universitatea din Northwestern, Chicago, au realizat un studiu care s-a întins pe 30 de ani şi au aflat astfel că persoanele timide duc vieţi liniştite, fără să-şi asume riscuri, iar orice situaţie nouă pentru ele poate fi o sursă de stres.

Persoanele timide sunt mai expuse infecţiilor virale, precum banala răceală - indiferent de anotimp -, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din California, stresul fiind vinovat de acest lucru. "Se pare că persoanele sensibile răspund mai agresiv la stres faţă de ceilalţi", spune Bruce Naliboff, unul dintre cercetători.

Coeficientul de inteligenţă scăzut

Un coeficient de inteligenţă scăzut este asociat cu un risc mai mare de anxietate, demenţă şi tulburări de stres posttraumatic, spun cercetătorii de la Universitarea din Edinburgh.

Totodată, un studiu al Harvard School a stabilit că micuţii care au un coeficient de inteligenţă scăzut prezintă un risc crescut de schizofrenie şi depresie. Una dintre posibilele explicaţii este că persoanelor cu un nivel mai scăzut al inteligenţei le este mai dificil să înţeleagă importanţa unei vieţi sănătoase.

Un nivel mai scăzut al inteligenţei în copilărie indică faptul că încă de la început starea de sănătate a creierului nu a fost foarte bună, fapt care creşte riscul de maladii mintale.

Oneştii

Persoanele oneste prezintă mai puţine riscuri de a se îmbolnăvi la nivel general (de orice tip de boală: diabet, hernie, tulburări osoase, sciatica, accident cerebral, Alzheimer), spun cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh şi de la Departamentul social şi de sănătate publică din Glasgow. O cercetare care a avut la bază 190 de studii a stabilit că persoanele oneste duc în general o viaţă sănătoasă, făcând sport şi având o dietă alimentară corespunzătoare.