MISTERUL legat de moartea lui Albert I, unul dintre cei mai cunoscuţi regi ai Belgiei, elucidat. Ce au descoperit oamenii de ştiinţă

Publicat: 29 07. 2016, 08:00
Actualizat: 20 03. 2019, 19:37

Potrivit Descoperă, până de curând, modul în care s-a produs decesul monarhului a fost învăluit în mister, zvonindu-se că a fost ucis fie din interese politice, fie din princina unor neînţelegeri intervenite în viaţa amoroasă.

Albert I (1875-1934) a fost extrem de popular, îndeosebi datorită rolului său important în timpul Primului Război Mondial. În acest sens, imediat după moartea regelui, Marche-les-Dames a devenit un adevărat loc de pelerinaj, numeroşi belgieni venind aici să colecteze sângele celui care le-a fost suveran.

Reinout Goddyn, jurnalist la teleziviunea belgiană VTM, a fost în locul în care regele şi-a dat ultima suflare şi a colectat de la locuitorii din împrejurimi frunze care păreau pătate cu sânge. În anul 2014, profesorul Dieter Deforce a analizat obiectele şi a confirmat că sângele identificat provenea, într-adevăr, de la un om. Cu toate acestea, enigma nu a fost dezlegată.

Recent, o echipă de geneticieni coordonată de cercetătorul Maarten Larmuseau (Universitatea din Leuven, Belgia) a comparat probe de ADN din sângele găsit pe frunze cu cele ale unor rude în viaţă ale regelui. La finalul investigaţiilor, oamenii de ştiinţă au putut confirma cu siguranţă că sângele descoperit în zona unde s-a produs accidentul din Marche-les-Dames era cel al monarhului belgian decedat în 1934.

,,Ne-am îndreptat atenţia asupra studierii urmelor de sânge şi am evitat în mod intenţionat să deducem rezultatele pe care le-am fi putut obţine în urma investigării ADN-ului. Ultima parte a studiului a fost cea mai dificilă. De asemenea, am dorit să protejăm identitatea celor implicaţi în investigaţii, urmând astfel regulile internaţionale din domeniul de cercetare biomedical”, a menţionat Larmuseau.

Specialiştii nu au făcut publice profilurile genetice ale rudelor lui Albert I, însă ele urmează să fie verificate de experţi pentru a putea considera valide rezultatele cercetării.

Citeşte continuarea articolului în Descoperă