Modul în care funcţionează memoria. Motivele pentru care uităm unele lucruri, dar ne amintim altele

Dotat cu cele 100 de miliarde de neuroni, creierul deţine capacităţi uimitoare: ne permite să facem lucruri uimitoare cum ar fi învăţarea mai multor limbi sau construirea lucrurilor care să trimită oamenii în spaţiul cosmic, potrivit CSID.

Urmărește

1608 afișări

Imaginea articolului Modul în care funcţionează memoria. Motivele pentru care uităm unele lucruri, dar ne amintim altele

Modul în care funcţionează memoria. Motivele pentru care uităm unele lucruri, dar ne amintim altele (Imagine: Shutterstock)

Cu toate acestea, în ciuda acestei capacităţi uimitoare, nu ne putem aminti unde ne punem cheile, uităm de ce am mers la magazinul alimentar şi nu reuşim să ne reamintim evenimentele din viaţă personală. Această contradicţie aparentă în funcţionalitate dă naştere următoarei întrebări: de ce uităm unele lucruri, dar ne amintim altele? Sau, mai fundamental: ce, mai exact, cauzează uitarea?

Un articol publicat recent în Pscyhological Science, de Talya Sadeh şi colegii săi de la institutul Rotman Research din Toronto, se adresează unei dezbateri îndelungate în lumea ştiinţei memoriei – uităm lucrurile din cauza îmbătrânirii sau a interferenţelor?

Îmbătrânirea

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria stiinta-sanatate

Susţinătorii uitării ca urmare a îmbătrânirii afirmă faptul că amintirile noastre dispar încet, din cauza unei perioade de timp în care nu au fost accesate. Vă puteţi imagina acest lucru ca un mesaj scris în nisip, cu fiecare val al oceanului care curge peste ţărm, scrisul devine mai puţin lizibil până când în cele din urmă dispare în întregime. Nisipul reprezintă reţeaua celulelor creierului care formează o memorie în creier, iar undele oceanice reprezintă timpul care trece.

Interferenţele

Adesea, în contrast cu îmbătrânirea putem vorbi şi despre interferenţe. Se crede că "amintirile sunt făcute mai puţin accesibile din cauza interferenţei cu informaţii similare obţinute înainte sau după formarea lor", potrivit Talyei Sadeh şi colegilor ei.

CITEŞTE MAI MULTE PE CSID

Citeşte şi: Unele diete vegetariene pot creşte riscul bolilor de inimă

Citeşte şi: Alimentele-minune care ajută creierul, pentru concentrare şi memorie

Citește pe www.zf.ro: Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.