Oprescu: Cercetările ELI-NP vor contribui la diagnosticarea şi tratamentul unor boli grave

"Trăim un moment istoric, intrăm în rândul elitei mondiale. România devine punct de referinţă al progresului. În sfârşit este recunoscut potenţialul uman de excepţie al ţării noastre, poate cel mai preţios tezaur pe care îl avem - oamenii", a spus Oprecu, vineri, când a participat la inaugurarea lucrărilor proiectului ELI-NP, pe platforma de la Măgurele.

Oprescu a mai spus că are mai multe motive de bucurie: ca primar general, ca profesor univeristar şi ca medic.

"Ca primar general al Capitalei României sunt mândru ca Bucureştiul poate contribui la dezvoltarea acestei citadele a cercetării ştiinţifice. Facem încă un pas în rândul oraşelor competitive, cu puternici poli de dezvoltare în zona metropolitană. Ca profesor universitar, sunt bucuros că tinerii noştri valoroşi primesc un semnal că se pot întampla lucruri bune şi aici. Se pot realiza profesional, îşi pot materializa visele, îşi pot valorifica maxim calităţile şi personalitatea, acasă, alături de copiii şi părinţii lor. Ca medic, apreciez utilitatea proiectului în domeniul medical, pentru că rezultatele acestor cercetări îşi vor găsi aplicabilitate imediată în diagnosticarea şi tratamentul unor boli grave", a declarat edilul.

Potrivit primarului general, cercetările de la Măgurele vor putea elucida necunoscute în domeniul medical, care ar putea însemna şansă la viaţă pentru mullţi oameni din lumea întreagă.

Prin proiectul ELI-NP, ce presupune construirea celui mai mare laser din lume, ce va fi folosit pentru cercetare în diverse domenii, vor fi create 13.000 noi locuri de muncă, cercetătorii din toată lumea putând aplica pentru 1.000 de posturi, dintre care peste 200 vor fi permanente, a declarat, la inaugurare, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu.

De altfel, la sfârşitul lunii februarie, ministrul Mihnea Costoiu declara că au început angajările pentru ELI-NP, director ştiinţific fiind numit francezul Sydney Gales, şeful pe cercetare de la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris.

De asemnea, au mai fost angajaţi un cetăţean bulgar şi doi români, Daniel Rusescu şi Ovidiu Teşăreanu, care locuiau de mai mulţi ani în Germania, respectiv Italia.

Potrivit lui Costoiu, investiţiile într-un proiect de anvergura celui de la Măgurele se vor regăsi în economie, sub forma unor noi metode şi tehnici de producţie, în mediul de afaceri, în industria farmaceutică, în medicină, în gestionarea deşeurilor radioactive şi în software pentru controalele de securitate din aeroporturi de exemplu.

"Platforma de cercetare Măgurele, nu doar laserul, va devei un pol de excelenţă şi pentru aceasta pregătim mai multe documente, care sper să fie aprobate de Guvern, pentru masterat, pentru pregătirea specialiştilor", a mai declarat vineri Costoiu.

La ceremonia de inaugurare a lucrărilor, alături de şeful proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", au mai fost prezenţi: premierul Victor Ponta, comisarul european pentru Politici Regionale, Johannes Hahn, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache.

De asemenea, au fost prezenţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, oficiali ai Guvernului, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice în România, rectori, academicieni, reprezentanţi ai institutelor de cercetare-dezvoltare, membri ai administraţiei publice locale, agenţi economici etc.

Iniţiativa realizării unei infrastructuri paneuropene de cercetare în domeniul laserilor s-a conturat în perioada 2005 - 2010, când proiectul denumit Extreme Light Infrastructure a fost iniţiat de un grup de oameni de ştiinţă în domeniul fizicii laserilor. În 2009, Comisia europeană a luat decizia de construire a infrastructurii ELI în trei locaţii: Bucureşti - Măgurele, Praga şi Szeged.

Pilonul românesc, Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), ce va fi construit la Măgurele, are valoare de aproape 300 de milioane de euro fără TVA, respectiv 356,231 milioane de euro cu TVA şi a primit din partea Comisiei Europene o primă finanţare de 180 de milioane de euro, fără TVA, din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" (POS CCE).

A doua etapă de finanţare se va desfăşura între 2014 şi 2016. Finanţarea UE va fi de 83 la sută, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17 la sută din sumă.

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalaţi cei doi laseri de mare putere şi sistemul de radiţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.

În luna aprilie, asocierea Strabag (Austria) - ED Zublin (Germania) a fost desemnată drept câştigător al licitaţiei pentru construcţia centrului de cercetări ştiinţifice de la Măgurele ELI-NP, cu o ofertă de 286,3 milioane de lei, fără TVA.

Potrivit anunţului de participare al autorităţii contractante, lansat în vara anului trecut, proiectul prevede execuţia unui ansamblu de clădiri cu suprafaţă totală construită desfăşurată de aproximativ 31.500 mp, care include unităţi cu caracteristici tehnice speciale (radioprotecţie, protecţie la impulsuri electromagnetice sau vibraţii), destinate instalarii echipamentelor de cercetare aferente proiectului ELI-NP.

Contractul a fost estimat iniţial la 270,1 milioane lei şi va avea o durată de 22 de luni de la data atribuirii.

Citeşte şi: Ponta: Când am auzit de proiectul ELI în 2011, comentatori politici au râs

Citeşte şi: Costoiu: Laserul de la Măgurele ar putea concentra investiţii de peste un miliard de euro

Citeşte şi: Vineri începe la Măgurele construirea celui mai mare LASER din lume. Puterea lui ar putea duce, teoretic, la teleportarea din "Star Trek"