- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- BUCUREŞTI, (20.07.2016, 08:30)
- Andreea Diocheteanu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Studiu în genetică: Oamenii sunt predispuşi atât la depresie, cât şi la fericire din aceeaşi cauză
Un nou studiu, publicat în revista Molecular Psychology, arată că aceleaşi gene care predispun oamenii la depresie îi pot predispune şi la sentimente pozitive, potrivit Daily Mail.
Urmărește
2083 afișări
Studiu în genetică: Oamenii sunt predispuşi atât la depresie, cât şi la fericire din aceeaşi cauză (Imagine Shutterstock / Mediafax Foto)
Psihologii din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii afirmă că această combinaţie de mici schimbări care au loc în genele oamenilor îi pot predispune la sensibilitate la mediul înconjurător, ceea poate schimba perspectivele mentale şi afecta sănătatea emoţională.
Mai mult decât atât, specialiştii cred că descoperirile lor pot conduce către abordări personalizate de tratare a bolilor psihologice.
Profesorii Elaine Fox (de la Universitatea Oxford) şi Chris Beevers (de la Universitatea din Austin, Texas) au revizuit o serie de cercetări ce analizează influenţa genetică şi stările emoţionale. Au descoperit că, în general, factorii de mediu şi cei genetici au un impact major asupra sănătăţii emoţionale a oamenilor.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Cum te menții în formă de sărbători? Antrenor de fitness: „Dacă mâncăm cumpătat, nu o să dezvoltăm probleme, nu o să ne îngrășăm”
-
Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor va fi luni, la ora 9.00. Va fi ales preşedintele Camerei
-
Scandalul taxelor. Trump ameninţă cu preluarea controlului asupra Canalului Panama
-
USR i-a transmis lui Klaus Iohannis că mandatul lui s-a încheiat. Elena Lasconi: PSD şi PNL nu au înţeles nimic din votul cetăţenilor
Cercetările anterioare au identificat un număr de markeri genetici, care ar putea fi asociaţi cu riscul de dezvoltare a condiţiilor psihologice.
Psihologii afirmă că este nevoie să se combine studiile despre genetica sănătăţii mentale cu filtrele persoanale ale omului, metoda de bază de a interpreta ce se întâmplă în jur.
'Prejudecăţile cognitive au loc când oamenii interpretează în mod constant situaţii prin intermediul unui filtru mental particular - când oamenii au o prejudecată cognitivă care evidenţiază aspectele sau gândurile negative, aceştia sunt mai predispuşi la riscul de a suferi de o boală psihologică', a explicat profesorul Beevers.
Citeşte şi: Gustarte.ro/ Luna afinelor. Idei de reţete cu unele dintre cele mai sănătoase fructe din lume
'Există multe cercetări despre aceste prejudecăţi şi despre genele care predispun oamenii la boli mentale. Noi asta sugerăm: ar face mai mult sens să combinăm aceste două zone de interes'.
În lucrarea lor, cei doi descriu cum construirea unor profiluri mari de factori genetici de risc ar putea fi folosită pentru a determina cum mediul înconjurător afectează o persoană, bazându-se pe riscul genetic de referinţă.
De exemplu, pentru o persoană cu un grad ridicat de risc, aceşti factori genetici sunt mai predispuşi să fie sensibili la efectul mediului înconjurător, decât o persoană care are un grad scăzut, deci mai puţini factori de risc.
Această informaţie ar putea fi folosită pentru a evidenţia ce tip de persoane sunt mai predispuse să dezvolte prejudecăţi cognitive negative, ce pot duce către depresie.
'Dacă iei o genă care este conectată cu o boală mentală şi compari persoanele care au aceeaşi variantă genetică, devine clar că ceea ce se întâmplă cu sănătatea lor emoţională se bazează pe mediul înconjurător', a spus profesorul Fox.
Potrivit cercetătorilor, mai multe teste sunt necesare pentru a arăta cum interacţiunea dintre genetică şi mediul înconjurător afectează sănătatea emoţională a oamenilor.
Citeşte şi: 5 mituri din genetică de care ar trebui să uităm
Citeşte şi: După 500 de studii, oamenii de ştiinţă au ajuns la o singură concluzie despre consumul de cafea. Care este aceasta
Citește pe alephnews.ro: PSD, PNL și UDMR își împart ministerele. Cine conduce România?
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Citește și: Cele mai falsificate alimente din lume
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Blake Lively a depus o plângere legală împotriva lui Justin Baldoni. Actorul este acuzat de hărțuire sexuală și de orchestrarea unei campanii de defăimare împotriva ei
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Cum reuşeşte o companie din România să facă zeci de milioane de euro dintr-o resursă pe care mulţi oameni din ţara noastră o ignoră şi care sunt planurile acesteia pentru viitor
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Nicoleta Luciu, probleme cu greutatea. A ajuns de nerecunoscut. Cum arată acum, la 25 de ani după ce a câștigat Miss România
CANCAN.RO
Care este cea mai sănătoasă sare din comerț, potrivit lui Dragoș Pătraru. Majoritatea bucătarilor din Vest o folosesc
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe