COMENTARIU Bogdan Nicolae | Excesul de B9 şi deficienţa de K

Declaraţiei comune a şefilor de stat din Formatul Bucureşti 9, adoptată în finalul Summit-ului din 10 mai 2021, nu îi lipseşte B9, ci vitamina K, de la Kissinger.

Repede trecu ziua de luni, cu un amestec între vizita E.S. Andrzei Duda, preşedintele Poloniei, şi Summit-ul şefilor de stat din Formatul Bucureşti 9. Sper ca agenda bilaterală româno-poloneză să fi fost cea care a bifat mai multe realizări, căci – dacă rămânem strict la ceea ce cuprinde Declaraţia comună a şefilor de stat din B9 – câştigul este plăpând. Sar rapid peste greşeli strecurate în textul dat presei, dar nu pot trece peste faptul că, din cauza unor „probleme tehnice”, esenţa intervenţiei în direct a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg nu s-a auzit. O fi fost „de la ei”, aşa cum ziceam înainte de 1989, când bruiajul autorităţilor împiedica recepţionarea semnalului radio-TV de la emiţători de peste graniţă? Dacă sunt de prin vecini, „ei” sigur au mai bruiat şi alte transmisiuni ori declaraţii, de-a lungul ultimilor 30 de ani.

De cinci ori, rezilienţă

Am aşteptat, cu interes, să apară comunicatul de după sesiunea nedestinată publicului şi am dat citire Declaraţiei. Grijile m-au apucat după ce am citit. Sincer, am aşteptat o Declaraţie mai puternică. Nu o fi fost timp şi loc pentru ca statele Formatului Bucureşti să fi agreat un limbaj cu claritate şi cu viziune? Asemenea altor texte de la Administraţia Prezidenţială, unde „normalitatea” este folosită din abundenţă, această Declaraţie are şi ea fetişul ei. Este bogată în „rezilienţă”, dar săracă în esenţă. Să revenim la forma de dinainte sau la o formă mai bună?

Niciun cuvânt despre Belarus. Ai putea trage concluzia că situaţia de la Minsk nu mai interesează pe vreunul dintre cei nouă şefi de stat de la Marea Baltică la Marea Neagră, deşi regimul Lukaşenko este departe de a fi acceptabil în regula bunei vecinătăţi euro-atlantice. Sunt menţionate, însă, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, faţă de care statele din Formatul B9 îşi reafirmă sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea lor teritorială, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional. Nu este foarte clar dacă sprijinul B9 pentru aceste trei foste republici sovietice este acel gen de interferenţă externă în raport cu care ar trebui apărate, întrucât Declaraţia te lasă să crezi că B9 şi-a propus să aibă o funcţie de ecranare a celor trei protejaţi, „în faţa oricăror interferenţe externe”. Niciun cuvânt despre Transnistria, deşi este în continuare o problemă pentru securitatea regională.

Rusia bate China, cu 4 la 1

Din Declaraţie, reiese că statele din Formatul B9 vorbesc de patru ori mai des despre Rusia decât despre China, la capitolul ameninţări şi oportunităţi. De unde apare această diferenţă? Este adevărat, NATO are cu Rusia un dialog special, dar Antony Blinken le-a semnalat aliaţilor de prin luna martie a.c. că adevărata provocare pentru NATO – oriunde ar fi Alianţa – este China. Evaluarea anuală emisă de Consiliul Naţional de Informaţii al SUA din aprilie 2021, dar şi raportul Global Trends 2040 publicat de acelaşi Consiliu în martie 2021, pune China în fruntea listei de probleme pentru SUA şi, în mare măsură, pentru Alianţă. Atunci, de ce evaluarea statelor din B9 despre China se opreşte la „Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă.”?

Am găsit o singură referire la domeniul securităţii cibernetice, dar şi aceea într-o formulă diluată. În contextul în care SUA şi UK nu mai prididesc cu identificarea şi demascarea actorilor ostili asociaţi cu structuri guvernamentale ruse sau chineze, care le compromit reţele de calculatoare, baze de date şi diverse segmente de infrastructură critică, şefii de stat din B9 au rămas la faza de „urmărire a potenţialului combinat al UE şi al NATO” pentru creşterea securităţii cibernetice.

Cred că autorii Declaraţiei au pierdut ocazia de a fi citit în prealabil ultimele notificări ale partenerilor americani şi britanici, date publicităţii chiar în data de 7 mai a.c., cu privire la noi tactici, tehnici şi proceduri pe care entităţi afiliate Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), precum APT29, Cozy Bear sau Dukes, le-au folosit într-o serie de atacuri cibernetice împotriva unor ţinte guvernamentale externe din domeniile diplomatic, medical, energetic şi de reflecţie politico-strategică.

Adevărata Declaraţie, scrisă la Casa Albă

În căutarea vreunui mesaj mai semnificativ, după a treia lectură a Declaraţiei, sunt salvat! Comunicatul Casei Albe explică, de fapt, care sunt direcţiile prioritare în care statele din Formatul B9 ar trebui să îşi concentreze cooperarea, inclusiv cu SUA. Din tot diapazonul de provocări pentru securitatea lumii occidentale, preşedintele Biden îşi exprimă dorinţa de a coopera mai strâns cu aliaţii din Formatul B9 pentru: securitatea sănătăţii la nivel global, schimbările climatice, securitatea energetică şi revenirea din recesiunea globală. Câte şi care dintre cele patru domenii prioritare sunt şi în Declaraţia Formatului B9? Te las să te lămureşti.

Preşedintele SUA sprijină postura de apărare şi de descurajare pe care NATO o poate adopta în flancul său estic, în aceeaşi măsură în care aliaţii din regiune îşi cresc capacitatea de a face faţă activităţilor politice şi economice ostile pe care le întreprind competitorii strategici ai NATO. Însă, pentru ca angajamentul Administraţiei Biden faţă de reconstruirea alianţelor şi consolidarea relaţiilor trans-atlantice să fie eficace, aşteptările Washingtonului rămân la nivel ridicat în privinţa guvernării democratice şi a statului de drept, atât pe teren propriu şi în interiorul Alianţei, cât şi în lumea largă.

Chiar dacă Declaraţia Formatului B9 din 10 mai a.c. va aduna doar praf de acum încolo, mai avem o şansă. Următorul summit al NATO de la Bruxelles va face un frumos cadou actualei puteri de la noi, pentru restul mandatului: o listă de ameninţări şi oportunităţi din mediul extern, pentru a căror contracarare sau valorificare munca va începe întotdeauna de acasă. Pentru a pune arhitectura de securitate naţională a României în proiecţia conceptului „NATO 2030”, conducerea de la Bucureşti are de actualizat masiv piese de legislaţie, deprinderi şi mecanisme de control şi echilibru, astfel încât ordinea internă să fie realmente un suport ferm pentru efortul ce ni se cere în cadrul Alianţei. Va fi de lucru.

Ceea ce rămâne, pe fond, este o anumită lipsă de vitalitate din Declaraţia de la Bucureşti. Reascultându-l pe Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA şi consilier pentru securitate naţională în administraţiile Nixon şi Ford, într-un interviu acordat celor de la The Economist în 22 aprilie a.c. despre gestionarea relaţiilor cu Rusia şi cu China, conchid că Declaraţiei şefilor de stat din Formatul Bucureşti 9 îi lipseşte vitamina K, de la Kissinger.