Temerile lui Ciucă: Viitorul apare plin de riscuri şi mai incert decât ne-am fi putut imagina acum cinci ani

„Temele păcii şi războiului au revenit pe tărâm european. Provocarea adusă de agresiunea militară fără precedent a Federaţiei Ruse la adresa sistemului internaţional bazat pe reguli ne obligă să ne regândim acţiunea, resursele şi viziunea. Este inevitabil, pentru că viitorul apare plin de riscuri şi mai incert decât ne-am fi putut imagina în urmă cu cinci ani. Crizele multiple, suprapuse şi interdependente pe care le parcurgem astăzi afectează toate guvernele. Însă modalitatea în care s-au coalizat forţele societăţii libere i-a surprins tocmai pe cei care mizau pe slăbiciune şi vulnerabilitate”, a spus Nicolae Ciucă la conferinţa ”New Security Center - Black Sea and Balkans Security Forum”.

El afirmă că acest test de rezilienţă „are şanse de a fi trecut”.

Totodată, premierul român a reamintit că, pentru prima oară în istoria sa, NATO, la Summit-ul de la Madrid, declară zona Mării Negre ca zonă de interes strategic aliat, iar securitatea ei, parte integrantă a securităţii euroatlantice.

„Nu doar că flancul estic primeşte întăririle şi postura necesare, dar regiunea pontică devine parte integrantă a recentrării aliate pe misiunea ei fundamentală în Europa. Din perspectiva securităţii, vedem reconsolidate capacităţile de apărare şi descurajare în această regiune. Din ce în ce mai mulţi aliaţi au constituit sau sunt în curs de a proiecta strategii naţionale cu privire la această regiune. Abordarea din Conceptul Strategic şi celelalte documente NATO sunt relevante. UE şi-a calibrat acţiunea pe problematica maritimă regională. Un efort la care România a contribuit semnificativ. Interesul aliaţilor, al Europei valorilor este de a apăra libertatea de alegere a statelor care doresc să vină către noi, de a respinge politica revizionistă a sferelor de influenţă. Cred, de altfel, că o parte din surpriza celor care ne testează voinţa şi această libertate, a stat în mare măsură în modul în care reacţia comunităţii europene şi euro-atlantice s-a întâlnit cu determinarea partenerilor noştri din vecinătate. România a ştiut să demonstreze solidaritate şi rezilienţă. În cazul agresiunii la adresa Ucrainei, ca stat riveran Mării Negre şi stat UE cu cea mai extinsă graniţă cu Ucraina, deciziile principiale la care am luat parte în plan multilateral validează realitatea maturităţii României, a instituţiilor sale, a societăţii şi cetăţenilor săi. Cel mai recent exemplu este rolul jucat, în puncte precum Galaţi şi Constanţa, unde am consolidat liniile de aprovizionare şi export de cereale”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Premierul a amintit şi de faptul că România a susţinut şi promovat iniţiative şi formate de consolidare transatlantică precum Iniţiativa celor Trei Mări, formatul B9, cooperarea trilaterală cu Polonia şi Turcia.

„Acestea au contribuit din plin la consolidarea capacităţii de reacţie şi a rezilienţei şi au demonstrat justeţea constructului pro-activ strategic al României. Parteneriatul Strategic cu SUA a determinat gândirea unei noi strategii dedicate Mării Negre. Este de salutat iniţiativa, puternic susţinută în Congresul SUA, de a consolida o strategie americană la Marea Neagră. Creşterea investiţiei strategice a SUA în susţinerea rezilienţei şi libertăţii de alegere a statelor partenere este din ce în ce mai vizibilă. Franţa sau Marea Britanie, dar şi alte state, sunt exemple similare. Regiunea Mării Negre devine acum o miză mai mare ca oricând nu doar în sensul clasic, militar, al securităţii, cât mai ales din perspectivă largă geopolitică. Aceasta are implicaţii pe multiple planuri: securitate şi diversificare energetică, siguranţa lanţurilor de aprovizionare, rezilienţa infrastructurilor, inter-conectivitate, securitate cibernetică.
În aceste domenii, consacrarea acestei regiuni în strategii naţionale, aliate sau ale UE se justifică şi se reflectă în modul cel mai concret. Iar securitatea maritimă se concentrează pe libertatea de circulaţie şi de navigaţie şi libertatea comerţului pe care trebuie să le apărăm şi în situaţii speciale precum cele din perioadele de război. În regiunea adiacentă Mării Negre, statele Parteneriatului Estic, pe care agresiunea rusă le-a pus în faţa unor ameninţări existenţiale, trebuie şi mai intens sprijinite pe drumul către Europa. Platforma Parteneriatului Estic trebuie să devină placă turnantă de avansare a procesului de integrare europeană”, a mai menţionat Ciucă.

De asemenea, el a mai spus că UE îşi poate consolida influenţa politică, poate avansa proiecte dedicate stabilităţii şi securităţii în regiune, proiecte în susţinerea reformelor în sens european şi care să sprijine direct şi palpabil viaţa şi bunăstarea cetăţenilor acestor state.

„Deciziile UE şi aliate în sprijinul partenerilor estici pot stimula o competiţie benefică, o re-concentrare a eforturilor pe dimensiunea integrării europene a Balcanilor Occidentali. Decizia rapidă şi vizionară de la Versailles pentru Kiev, Chişinău şi Tbilisi a retrezit apetenţa şi capacităţile europene ale statelor aspirante din această zonă. Este reconfirmată astfel importanţa strategică a politicii de extindere.Actuala criză re-alătură în mod real regiunile de apartenenţă geografică şi geostrategică ale României, cea a Vecinătăţii Estice şi cea a Balcanilor, într-un front european. Opţiunile recente ale UE privind viitorul european al Balcanilor Occidentali (accederea Albaniei şi Macedoniei de Nord) confirmă, cred, această apreciere. Susţinerea României pentru viitorul european al statelor aspirante a fost şi rămâne principială şi fermă. Balcanii de Vest sunt o zonă de importanţă strategică în care dezvoltările politice şi de securitate au implicaţii directe pentru securitatea şi prosperitatea întregii Europe. Avem motive să sperăm că asistăm la o redinamizare politică în sens european a zonei.Criza din Ucraina poate fi premisa constituirii unui front de consolidare geopolitică în sensul valorilor euroatlantice pe flancul sudic al Rusiei europene. Dincolo de chestiunea extinderii, ea poate fi catalizatorul UE în abordarea celor două mari vecinătăţi: Răsăriteană şi Sudică”, apreciază Ciucă.

În opinia sa, la nivel strategic, ruperea de sursele ruseşti de hidrocarburi, reducerea dependenţelor de actorii care ne atacă valorile, merge în sensul deja proiectat la nivel euro-atlantic pentru tranziţia energetică.

„România este profund ancorată într-un sistem de securitate şi solidaritate euroatlantică care s-a dovedit până în clipa de faţă de neclintit, fiind angajată în eforturile comune de creştere a rezilienţei naţionale, societale, a mass-media. Devine esenţială transmiterea acestor interese, valori şi preocupări, împreună cu partenerii şi aliaţii euro-atlantici şi partenerii cu interese împărtăşite în plan global. Aceasta este temelia reaşezării lumii globale care să menţină valorile şi modul de viaţă liber şi democratic cu care a trăit generaţia noastră, de care dorim să se bucure şi copiii noştri”, a încheiet premierul Ciucă.